Codurile roșii de furtună din București, anticipate marți cu ore bune înaintea ANM, de un pasionat de meteorologie. „Totul arăta că există riscul să vină ceva foarte urât”. Explicațiile șefei ANM
Bucureștiul a avut parte marți de una dintre cele mai severe furtuni din ultimii ani și în sub 12 ore a plouat mai mult decât într-o lună obișnuită. Furtuna a revenit și miercuri seară. În ambele zile, la prânz, pe pagina de Facebook Prognoze Meteo-Vremea în România, cu o vechime de 11 ani, un pasionat de meteorologie a avertizat asupra riscului unui cod roșu. Codurile roșii au fost anunțate și de ANM, dar câteva ore mai târziu. Contactată de HotNews, șefa instituției, Elena Mateescu, susține referitor la furtuna de azi-noapte că „primele modele nu arătau o astfel de evoluție”.
Ionuț Iancu este pasionat de meteorologie și climatologie, iar de 11 ani are pagina Prognoze Meteo Vremea, unde își publică propriile prognoze, pe care le și detaliază. Zeci de mii de oameni îl urmăresc.
Marți, la ora 14.50, el și-a exprimat îngrijorarea legată de furtuna care venea spre București. Avertizările și mesajele RED-ALERT au fost transmise de autorități aproape de miezul nopții. ANM „funcționează cu prudență și teamă exagerată”, spune el.
Cum explică șefa ANM, Elena Mateescu, într-un dialog cu HotNews, alertele emise de instituția pe care o conduce.
„Deja am pus, din această noapte și pe parcursul zilei de mâine, Bucureștiul, pe cod roșu de avertizare, însă simțim nevoia să venim cu niște date în plus și actualizări, cu atât mai mult cu cât, dinspre Autoritatea meteo centrală nu vine nici un semnal de îngrijorare față de ceea ce s-ar putea dovedi a fi o ”bombă” care se abate spre București”. Este mesajul publicat pe pagina „Prognoze Meteo”, marți, la 14.50.
Pagina „Prognoze Meteo” a fost creată în 2015 de Ionuț Iancu, care este IT-ist, însă este pasionat de meteorologie și climatologie. Din 2018, există și grup de Facebook, care are în prezent 82.000 de urmăritori.
Scenariul unui cod roșu și al furtunii severe fusese anticipat încă de marți la prânz pe această pagină, pe baza unor simulări și parametri de furtuni.
Miercuri dimineață, după furtuna care a răvășit Bucureștiul, pepagina de Facebook pe teme meteo Prognoze Meteo – Vremea în România, cu 50.000 de urmăritori, Administrația Națională de Meteorologie era criticată într-o postare, pe motiv că ar fi emis prea târziu codurile de alertă:
„Deși la acele momente de seară era deja peste 100% certitudine că scenariul pe care noi l-am intuit se va împlini, ANM a decis să iasă cu cod galben! Abia apoi, spre seară târziu, a introdus portocaliu pentru ca apoi să dea succesiv coduri roșii în miezul nopții, când orașul era deja făcut praf”.
„Marți la prânz, toți parametrii din jurul Bucureștiului erau excepționali, foarte foarte mari”
HotNews a vorbit miercuri după-amiază cu Ionuț Iancu. El a explicat că urmărește mereu pe diverse modele parametrii de furtuni.
„Marți la prânz, toți parametrii din jurul Bucureștiului erau excepționali, foarte, foarte mari. Totul arăta că spre București există riscul să vină ceva foarte urât. Mi-am dat seama că insula aceasta de căldură din jurul Bucureștiului, care în general funcționează ca un inhibator și oprește fenomenele severe, de data asta va funcționa precum o bombă climatică. Și fix asta s-a întâmplat”.
Ce ar fi trebuit să facă ANM? Să dea avertizare generală de cod portocaliu – nu doar nowcasting – încă de marți dimineață, când s-a emis prognoza, crede Ionuț Iancu.
ANM „funcționează cu prudență și teamă exagerată”
Dacă s-a fi făcut așa, ar fi existat organizare mult mai bună din partea primăriilor de sector și „nu ar mai fi fost nevoie să fie chemați pompieri și jandarmi în miezul nopții de acasă și ar fi fost verificate rigolele și casetele de scurgere”.
HotNews l-a întrebat pe Ionuț Iancu de ce crede că ANM nu a dat avertizare. Nu este o problemă de resurse tehnice, crede el, ci ANM „funcționează cu prudență și teamă exagerată în a avertiza corect lumea”.
El a ținut să precizeze că nu consideră ANM ca fiind un dușman. „Noi ne dorim o instituție meteo care să funcționeze la cele mai înalte nivele și care să ofere calitate”.
Miercuri, cod roșu anticipat pe pagina pasionaților de meteo. După trei ore – alerta nowcasting de cod roșu de la ANM
Într-o postare de miercuri, din jurul orei 14.30, pe aceeași pagină de Facebook Prognoze Meteo, Iancu scria că Bucureștiul riscă să fie lovit din nou de un cod roșu și de o serie de fenomene la fel de intense ca cele de marți. Tot spre seară.
Cam la aceeași oră, la 15.00, ANM anunța o avertizare meteo de vijelii cod portocaliu, valabilă și pentru București.
La ora 17.40, a venit și o avertizare nowcasting cod roșu, care este diferită de cea generală. Mai exact, este o avertizare de fenomene periculoase imediate, care se emit pe o perioadă de maxim șase ore. De obicei, se emit cu puțin timp înainte să intre în vigoare, spre desebire de avertizările meterologice, care sunt emise și cu o zi înainte.
În fața acestor critici, HotNews a luat legătura cu șefa ANM, Elena Mateescu, și a întrebat-o de ce instituția nu a emis mai repede, marți, coduri roșii.
Elena Mateescu, directorul ANM, Foto: Agerpres
„Primele modele nu anticipau o astfel de evoluție”, spune șefa ANM
HotNews: În București a fost o furtună severă în seara și în noaptea de marți spre miercuri, însă din prognoze, mai ales din cea de marți dimineață, nu reieșea acest lucru. De ce? Elena Mateescu: Conform analizei situației modelelor numerice pe care le-am avut la dispoziție ieri, în cadrul Consiliului de Prognoză, primele celule convective s-au dezvoltat în jurul orei 18.40, iar prima fază… dezvoltarea însemnând cantități care au impus emiterea primului cod galben la 19.18 minute, s-a încadrat în valorile respective de 15-25 l/mp.
Până la momentul emiterii primului cod portocaliu, la 20.04, în Capitală aveam cantități între 15 l/mp și 37 de l/mp, iar la rafala vântul era de 18 metri pe secundă (64 km/h), confirmând creșterea dinamică a intensității. Și tocmai de aceea s-a luat în considerare ulterior emiterea următoarelor avertizări, având în vedere dezvoltarea sistemului convectiv pe o arie mai extinsă la nivelul Capitalei, dar și ploile torențiale.
Primul cod roșu a fost emis la 23.57 și al doilea cod roșu la 0.41, iar în întreg intervalul analizat – de la ora 19 până dimineața la 6 – am avut cantități diferite la cele trei stații meteo (88 l/mp la Băneasa, 73 l/mp la Filaret și 71 l/mp la Afumați.
– Marți dimineață, când ANM a emis prognoza specială pentru București, cum de nu spunea nimic despre un fenomen așa de sever? – Modelele analizate nu anticipau un sistem atât de complex în jurul Capitalei pemtru zona de sud-est sau pentru Muntenia, Se preciza în acea prognoză vântul în special, dar și o cantitate într-adevăr mai redusă de precipitații.
– Se spunea acolo despre precipitații de 1 – 5 l/mp. – Da, la analiza datelor de la prima oră, primele modele nu anticipau o astfel de evoluție. Ulterior, monitorizând situația din șase în șase ore – conform modelelor și a datelor radar – s-a intervenit prin actualizarea mesajelor de tip nowcasting.
– Nu se putea emite cod portocaliu mai repede, ca să fie și autoritățile mai pregătite? – Primul cod portocaliu s-a dat la ora 20.04
– Și de ce primul cod roșu a fost emis abia puțin înainte de miezul nopții și nu mai repede? – În emiterea acestor tipuri de mesaje există anumite limite prevăzute pentru cantitățile de precipitații și pentru valorile intensității rafalelor. Au fost reprize. Între orele 21.15 și 22.10 au fost ploi slabe, și ulterior s-a intervenit cu cod roșu, la 23.57, pentru că au fost mai multe nuclee care au generat aceste cantități totale în decurs de 12 ore. Nu a plouat continuu la o rată de intensitate care să impună emiterea unui cod roșu de la ora respectivă.
„Nu fug de nicio responsabilitate, vom analiza toate datele și toate modelele”
– V-a surprins severitatea fenomenelor? – Nu ne-a surprins, însă este vorba de fluxul și dinamica sistemului convectiv care a generat în mai multe reprize cantități semnificative de precipitații.
– Considerați că ANM a greșit în vreun fel, a emis prea târziu anumite coduri, a fost o problemă? Vedeți o vină a ANM în vreun fel? – Nu. Dacă se va considera acest lucru, cu siguranță vom lua măsurile necesare. Vom informa toate autoritățile după analiza pe care o vom face. Nu fug de nicio responsabilitate, vom analiza toate datele și toate modelele, astfel încât să răspundem tuturor întrebărilor.
La acest moment, analizând sistemul convectiv – încă de la primul cod galben, de la ora 19.18, până la ultimul cod galben, din această dimineață, de la ora 03.33, cu cantitățile măsurate din 10 în 10 minute – ne-am încadrat în alertele respective.