Columbia: Gherila ELN si guvernul vor deschide, la 27 octombrie, negocierile de pace
Guvernul columbian si gherila Armatei de Eliberare Nationala (ELN) au anuntat luni ca vor demara la 27 octombrie negocierile de pace pentru a incerca sa puna capat conflictului armat ce devasteaza tara de peste o jumatate de secol, transmite AFP, citata de Mediafax.
„Delegatiile guvernului si ELN au decis sa se aseze, la 27 octombrie, la Quito, la masa publica a discutiilor”, potrivit unui comunicat citit de cele doua parti la sediul Ministerului venezuelean de Externe, la Caracas.
La Bogota, presedintele columbian, Juan Manuel Santos, a reactionat imediat afirmand ca si cu ELN „va fi o pace completa” in Columbia.
„Cu gherila ELN, noi cautam, de aproape trei ani, o negociere pentru a pune capat si conflictului cu ei. Iar astazi (luni), avem o veste buna (…) acum ca inregistram progrese cu ELN (…) Va fi o pace completa”, a declarat seful statului.
Cu incepere de la 27 octombrie, cele doua tabere se angajeaza sa faca totul „pentru a crea un mediu favorabil pacii”, o veste incurajatoare la cateva zile dupa surprinzatorul esec al referendumului asupra acordului de pace negociat cu principala gherila din tara, Fortele Armate Revolutionare din Columbia (FARC, marxiste).
Gherila inspirata din revolutia cubaneza, care mai numara in prezent 1.500 de luptatori, fata de aproape 5.765 ai FARC, a deschis in ianuarie 2014 tratative secrete cu autoritatile de la Bogota, posibil incurajate de dialogul oficial purtat la Havana, din noiembrie 2012, intre FARC si guvern.
La sfarsitul lui martie, gherila si guvernul au anuntat deschiderea unui dialog public. Aceasta a fost amanat insa din cauza refuzului ELN de a elibera toti ostaticii, conditii impusa de presedintele Juan Manuel Santos.
Acest refuz pare in prezent ridicat: in documentul citit luni la Caracas, ELN se angajeaza „sa initieze procesul de eliberare a ostaticilor inainte de 27 octombrie”.
Columbia este devastata de peste o jumatate de secol de un complex conflict armat care, de-a lungul deceniilor, a implicat mai multe gherile de extrema-stanga, militii paramilitare de extrema-dreapta si fortele armate. Conflictul s-a soldat cu peste 260.000 de morti, 45.000 de disparuti si 6,9 milioane de stramutati din cauza violentelor.