Comisia Europeană este împotriva plafonării prețurilor la energie și gaze / România este obligată să elimine în două luni limitele de preț

Măsurile României legate de plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze sunt incompatibile cu directivele europene, se arată într-un document publicat pe site-ul Comisiei Europene. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României. România trebuie să răspundă și să elimine plafoanele în următoarele două luni, în condițiile în care Guvernul a stabilit ca acestea să se aplice până în primăvara anului viitor.

„Comisia Europeană a decis să deschidă o procedură de încălcare a dreptului comunitar prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României (INFR(2024)2194) pentru restrângerea libertății participanților pe piață de a-și determina prețurile angro la energie electrică și gaze, precum și exportul de gaze”, a transmis Comisia.

Trimiterea unei scrisori de punere în întârziere este primul pas în procedura de infringement. Aceasta s-ar putea finaliza cu trimiterea României în judecată dacă nu se conformează cerințelor Comisiei.

Potrivit Comisiei, măsurile care încalcă legislația europeană este plafonarea prețurilor la producătorii de energie electrică și gaze naturale.

Însă, dacă ar fi eliminate plafonările la producătorii de energie electrică și gaze naturale, automat ar trebui scoase și cele de la consumatorii finali, casnici și industriali. În prezent, sunt impuse limite atât la producători, cât și la prețul final la consumatori.

Ce reclamă Comisia Europeană

• România a introdus măsuri naționale care impun anumitor producători de energie electrică să contribuie cu toate veniturile peste un anumit prag de preț la un fond de tranziție energetică și obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor la prețuri fixe anumitor clienți.
• Plafonările la producători sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.
• Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.
• Aceste măsuri restrâng principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor, precum și comerțul transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze.
• Măsurile au efect echivalent cu o restricție cantitativă la export.
• Scrisoarea suplimentară de punere în întârziere de astăzi urmează deschiderii procedurii de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023.
• În urma modificărilor aduse legislației din România care nu au abordat preocupările Comisiei și care au ridicat probleme noi, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere suplimentară.
• România are acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Cum câștigă statul de pe urma plafonărilor

În acest moment, un producător este obligat să vândă energia cu 400 lei (80 euro)/ MWh, iar gazele cu 120 lei (24 euro)/MWh. Acestea sunt prețurile cu care producătorii pot vinde fără a fi supraimpozitați. Ce este peste aceste niveluri se supraimpozitează cu 100%.

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri că de pe urma prețurilor mari din energie profită unele companii, precum cele de pe piața de echilibrare, dar și statul. Cu cât este tranzacționată energia mai scump, așa cum se întâmplă pe piața spot, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.

În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro/MWh).

Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.

Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi către furnizori de peste 5 miliarde de euro.

Cum ignoră Guvernul României solicitările Comisiei

În documentul Comisiei se arată că a fost deschisă o procedură de încălcare a dreptului comunitar în aprilie 2023. Cu toate acestea, Guvernul a continuat să mențină plafoanele până la sfîrșitul lui martie 2025. A vrut chiar să le prelungească până în martie 2026, însă s-a opus ferm Comisia Europeană.

În ultima perioadă, în prag de campanie electorală, ministrul energiei Sebastian Burduja a redeschis discuția despre posibilitatea prelungirii acestor plafonări, dacă nu pentru toți consumatorii, măcar pentru cei cu venituri reduse.

Mai mult, ministrul energiei a trimis, în urmă cu două zile, o scrisoare Comisiei Europene, ca la următoarea reuniune a miniștrilor Energiei din 15 octombrie de la Luxemburg să fie acceptate măsuri care să reducă prețul energiei în regiunea balcanică.

Ministrul susține că exporturile de energie electrică în Ucraina și Moldova creează presiune pe prețurile din România. Însă, HotNews.ro a demonstrat că aceste exporturi sunt nesemnficative.

HotNews.ro scria, la începutul anului, că România nu a notificat Comisia Europeană asupra schemei de plafonare / compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prevăzută de OUG 27/2022, chiar dacă aceasta vizează și consumatorii industriali, pentru care s-ar putea considera ajutor de stat.

Surse din sectorul energetic au spus pentru HotNews.ro că acest lucru ar putea deveni o problemă, deoarece, dacă s-ar sesiza Comisia Europeană, s-ar putea ajunge la sancțiuni mari, inclusiv la obligarea statului de a recupera sumelor alocate pentru subvenționarea prețurilor la consumatorii industriali, adică peste 12 miliarde lei.