Sari direct la conținut

Datele INS îl contrazic pe Sebastian Burduja. Exporturile de energie în Ucraina și Moldova sunt foarte mici

HotNews.ro
Linii de transport pentru energie electrică, Foto: Dreamstime.com
Linii de transport pentru energie electrică, Foto: Dreamstime.com

Ministrul Energiei, inclusiv prin vocea ministrului Sebastian Burduja, afirmă că exporturile de energie electrică în Ucraina și Moldova creează presiune pe prețurile din România. Adică, România a ajuns să aibă prețurile cele mai mari din Europa la energie din cauză că ajută Ucraina. Însă cifrele Institutului Național de Statistică (INS), transmise la solicitarea HotNews.ro, arată că ponderea exporturilor în Ucraina și Republica Moldova este foarte mică.

Mai exact, ponderea exporturilor în Ucraina a reprezentat doar 7% în totalul exporturilor de energie, în prima jumătate a anului, iar cele în Republica Moldova doar 4%.

HotNews.ro a solicitat Ministerului Energiei, în urmă cu o săptămână, să comenteze aceste date ale INS, însă până în prezent nu a primit niciun răspuns.

Sebastian Burduja a susținut în mai multe rânduri această idee, ultima oară miercuri, când a spus că România, alături de Grecia și Bulgaria, va solicita Comisiei Europene, la următoarea reuniune a miniștrilor Energiei din 15 octombrie de la Luxemburg, măsuri care să reducă prețul energiei în regiunea balcanică.

Exporturi nesemnificative în Ucraina și Moldova, și ca volum, și ca valoare

Potrivit cifrelor INS, în prima jumătate a anului, România a exportat 5,8 milioane MWh energie, la valoarea de 468 milioane euro, adică în jur de 80 euro/MWh, în medie.

Cele mai mari cantități au fost exportate în Bulgaria, 3,3 milioane MWh, cu 265 milioane euro, și Ungaria, 1,6 milioane MWh, cu 111 milioane euro.

În Ucraina s-au exportat doar 427 mii MWh, la valoarea de 50,3 milioane euro, ceea ce înseamnă circa 117 euro/MWh, iar în Republica Moldova doar 263 mii MWh, la valoarea de 26 milioane euro, adică 98 euro/MWh.

De asemenea, s-au exportat 237 mii MWh în Serbia, la o valoare foarte mică, 14 milioane euro, adică 59 euro/MWh.

Însă, au existat și importuri din aceste țări. Din Ucraina, România a importat 46 mii MWh, cu 3 milioane euro, adică 65 euro/MWh, iar din Republica Moldova a importat 70 mii MWh, cu 4,5 milioane euro, adică 64 euro/MWh.

Cele mai mari importuri au fost făcute din Bulgaria, 2,2 milioane MWh, la valoarea de 195,9 milioane euro, adică 88 euro/MWh, și din Ungaria, 2,5 milioane MWh, la valoarea de 182,5 milioane euro, adică 72 euro/MWh.

În total, România a importat 5,9 milioane MWh, la valoarea de 479 milioane euro, adică 81 euro / MWh, în medie.

Cine câștigă de pe urma prețurilor mari: statul și firme de pe piața de echilibrare

România a ajuns în lunile de vară să aibă prețuri uriașe comparativ cu cele din vestul Europei. Au fost zile în care energia tranzacționată pe piața spot din România a fost cea mai scumpă din Europa, ajungând să se vândă și cu circa 200 euro/MWh.

HotNews.ro a scris în mai multe rânduri că de pe urma prețurilor mari din energie profită unele companii, precum cele de pe piața de echilibrare, dar și statul. În condițiile în care Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită de două ori în această perioadă, se pot produce dezechilibre pe piață.

Când este deconectată brusc o unitate nucleară și când se produc dezechilibre mari în furnizarea de energie, intervin firmele care se ocupă cu echilibrarea pieței.

Pe această piață tranzacționează Transelectrica, câțiva mari producători, precum Hidroelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia, unele firme de furnizare dar și firme cu capacități de stocare.

HotNews.ro a mai scris că printre jucători se află Megalodon Storage, controlată de firme austriece, care are un sistem de stocare de 7 MW la Căciulați. Având sistem de stocare, poate fi unul dintre actorii cu poziție dominantă în această piață. Un alt jucător este Nova Power & Gas, firma care împreună cu Nuclearelectrica a înființat compania de proiect care se ocupă de mini-reactoarele nucleare de la Doicești.

Pe această piață de echilibrare, energia s-a tranzacționat în vară și cu 16.000 lei/MWh (3.200 euro/MWh).

Cu cât este tranzacționată energia mai scump, cu atât câștigă statul mai mult la Fondul de Tranziție Energetică.

În baza OUG 119/2022, producătorii sunt obligați să plătească o contribuție la acest fond, în procent de 100% din diferența dintre preţul lunar de vânzare şi un plafon de 400 de lei/MWh (80 euro/MWh).

Această contribuție este aplicabilă și pentru traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piața angro. Formula de calcul a contribuției este stabilită în așa fel încât aceștia să înregistreze o cotă de profit de maximum 10% din activitatea de trading.

Din acest fond provin banii pentru compensarea facturilor. Până în prezent, statul a compensat facturi cu peste 5 miliarde de euro.

INTERVIURILE HotNews.ro