Compania de termoficare din București vrea să crească prețul gigacaloriei. Ce spune primarul Ciucu

Creșterea prețului la gigacalorie pentru populație a fost cerută de Termoenergetica, de Asociația de Dezvoltare pentru Termie, dar și de Direcția de specialitate din Primăria Capitalei, a declarat miercuri primarul Ciprian Ciucu. El nu a specificat cu cât se cere majorarea prețului, însă a spus că creșterea va fi mai mică decât în 2022, când s-a dublat. 

• Acum, prețul gigacaloriei plătit de populație este de 330 lei fără TVA, în timp ce prețul real al gigacaloriei este de circa 1.000 lei, diferența fiind plătită de Primăria Capitalei, prin subvenția la termoficare. 

Ciucu: „Eu am de salvat un sistem care trebuie să furnizeze energie termică”

„O cer foarte mulți (majorarea prețului gigacaloriei) pentru că situația financiară este foarte proastă. Nu vă dau știrea că o să crească prețul la termie, acest lucru trebuie să-l discut mai întâi cu grupurile politice. Pentru că eu pot să propun orice. Dar dacă nu este votat în Consiliul General, degeaba”, a declarat primarul Capitalei, într-o conferință de presă.

El a spus că prețul la gigacalorie plătit de bucureșteni este unul dintre cele mai mici din țară și că nu are nicio garanție că acesta nu va crește:

„Eu am de salvat un sistem care trebuie să furnizeze energie termică, care trebuie să funcționeze și care să nu-i țină pe bucureșteni la iarnă, în frig. Gazul costă. Asta n-am mai zis. Din 2022 a crescut de câteva ori prețul la gaz. Vă imaginați că dacă nu avem bani să plătim gigacaloria, ELCEN va mai primi gaz de la găzari?

Deci nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește. Nu a mai crescut din 2022. Oricum, dacă va fi o creștere, nu va mai fi o creștere cu 100%, cum a fost în 2022, și a fost 100% atunci, pentru că era foarte mic prețul. Dacă va fi o creștere, va fi o creștere mai mică”. 

În final, decizia de a crește prețul la gigacalorie aparține Consiliului General.

Ultima majorare a prețului gigacaloriei avut loc în 2022, când prețul pentru populație a crescut de la  143 lei la 330 lei. 

Dezastrul din sistemul de termoficare din București

Ciprian Ciucu a prezentat miercuri situația dezastruoasă în  care se află sistemul de termoficare din București. Astfel, compania Termoenergetica, înființată în administrația Firea, după ce RADET a intrat în faliment, a acumulat datorii de aproape două miliarde de lei către ELCEN. S-a ajuns aici pentru că nu au fost înlăturate cauzele care au falimentat RADET, spune primarul general.

„În 2019, RADET a intrat în faliment, cu o datorie de 3,5 miliarde de lei. Deci compania a fost trecută pe linie moartă, a rămas Primăria Capitalei cu o datorie de 3,5 miliarde de lei la Ministerul de Finanțe, Ministerul Energiei, ne judecăm. Dacă vom pierde, va fi foarte, foarte rău pentru București.

Dar sistemul care a fost pus în loc este fix același. Am schimbat sigla RADET, dar am păstrat mecanismul care a falimentat. Observați aici cum a plecat din 2019 ca o companie fără niciun fel de datorie. Și cum a ajuns astăzi la datorie de 1,47 de miliarde către Elcen și penalități de 410 milioane lei”, a explicat Ciucu. 

Primăria Capitalei, datorii de 1 miliard la Termoenergetica

Asta, în timp ce bugetul Bucureștiului este de 5-6 miliarde lei/an. Subvenția pe an este undeva la 1,5 miliarde lei. O parte dintre datoriile acumulate de Termoenergetica la ELCEN sunt cauzate de faptul că Primăria Capitalei a plătit cu întârziere subvenția asumată către Termoenergetica, datoriile acumulate fiind de 1 miliard de lei.

„În momentul de față, suntem cu facturile către Termoenergetica undeva la nivelul lunii decembrie 2025”, a explicat Ciucu. 

Datoriile Termoenergetica către ELCEN  s-au acumulat, deși Primăria Capitalei a plătit în fiecare an subvenție, din cauza unor probleme sistemice, spune primarul. 

„Avem niște probleme structurale care sunt cunoscute, cu pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. Vorbim despre un sistem care a fost, este cel mai mare sistem centralizat de termoficare din lume, după cel din Moscova. A fost proiectat cu tehnologie din anii ’60 și în anii ’70 și a fost executat în anii ’70 și ’80. Avem o rețea supradimensionată față de consumul actual, care a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. De ce? Pentru că acest sistem a fost gândit să ofere în cogenerare și electricitate marilor consumatori industriali. Ideea este că costurile fixe se împart astăzi la o cantitate tot mai mică de energie vândută. Trebuie să înțelegem că în 2025, pierderea energetică a fost aproape de 38%”, a explicat Ciucu. 

Sute de milioane datorii acumulate din cauza unor prevederi istorice

În afară de starea precară a sistemului și inconvenientele tehnice, datorii s-au acumulat și din cauza unor probleme birocratice. Mai exact, Termoenergetica a fost obligată să plătească întâi penalitățile, apoi datoriile, ceea ce a dus la acumularea și mai multor datorii, a explicat primarul. 

„Și aici suntem pe cale de a rezolva o problemă care de la înființarea companiei nu a fost rezolvată de către nimeni. După lungi discuții cu ANRE, cărora le mulțumesc că au venit la aceste discuții, și cu Elcen, am găsit deja o formulă, și asta este prima veste bună”, a explicat Ciucu. 

O altă măsură luată în urma discuțiilor cu ANRE a fost să se reducă decalajul de 15 între momentul în care trebuie plătită factura Termoenergetica la ELCEN, dar Termoenergetica nu apuca să factureze și să încaseze banii de la populație. 

„Acest decalaj a însemnat în timp sute de milioane acumulate. Și cred că am rezolvat și acest lucru”, a explicat Ciucu.

O altă problemă este recunoașterea integrală a pierderilor pe care le are Termoenergetica. 

„Nu tot ceea ce este produs ca pierdere de către Termoenergetica este recunoscut de către ANRE. Există o pierdere recunoscută pe baza unui audit energetic care este reglementată și este undeva la 22%. Pierderea reală a sistemului a fost în 2025 de 41%. În 2026, este mai mică, la 38%. Ce se întâmplă în momentul în care ANRE recunoaște doar parțial pierderile? Rămâne un interval care nu este acoperit bugetar și pe care nici măcar Termoenergetica nu-l poate factura la Primăria Capitală. Deci vorbim despre alte 100 de milioane”, a explicat Ciucu. 

La acestea se adaugă și pierderile de apă din rețea, încă 60 milioane lei, spune Ciucu. 

Pierderi se acumulează și din diferențele de TVA. 

„Și pentru că este vorba despre un serviciu public și pentru că există relații comerciale  între Termoenergetica și Elcen, se facturează, de exemplu, pentru pierderea recunoscută, TVA 9%, dar pentru pierderea nerecunoscută 21% TVA. Deci se pierd bani și de aici. Am făcut un calcul pe ultimii 3 ani iarăși, undeva spre 100 de milioane”, a explicat Ciucu.

Ciucu: Soluția este unirea celor două companii implicate în termoficare

Soluția ca Termoenergetica să nu mai acumuleze datorii, dincolo de aceste măsuri punctuale, este crearea SACET, adică unirea Termoenergetica – compania Primăriei Capitalei care transportă energia termică – cu ELCEN, producătorul de energie aflat la Ministerul Energiei.

„Din păcate nu avem un guvern funcțional în care se poată să oferă această soluție. Vă dați seama că dacă exista SACET-ul, n-ar mai exista penalități de sute de milioane. Bani pe care, în loc să-i plătim aiurea ca penalități, ar putea să meargă în șantiere, să reparăm conductele, să reducem pierderile.  Nu vor mai exista penalități, pentru că nu vor mai exista întârzieri la plată. Nu ar mai exista pierderi aberante generate de pierderi tehnologice pentru plata TVA”, a susținut Ciucu. 

Edilul spune că ELCEN face un profit de 85 de milioane lei/an, iar banii aceștia sunt banii bucureștilor și ar trebui să meargă în rețeaua de termoficare. 

Primarul spune că cele două entități pot funcționa într-o logică economică doar împreună și că unirea producției cu distribuția s-a făcut în toată țara:

„Pentru că se produce în cogenerare, adică și energie termică, dar și energie electrică, ELCEN, iarăși, în baza faptului că are un client stabil pe care îl facturează, Termoenergetica, primește și un bonus de 100 de milioane de euro pentru cogenerare. În toată țara s-au făcut aceste sisteme. S-a unificat producția cu transportul. De ce? Pentru că are o logică economică în spate, de aceea. În toată țara”. 

Potrivit lui Ciucu, formarea SACET s-a împotmolit în auditul care să arate valoarea ELCEN. 

„Ne-am împrumutat să plătim subvenția la termoficare”

Pentru că această reformă întârzie de mult, fiind tentative din vremea primarului Oprescu, povara financiară pe care o are Primăria Capitalei este imensă. 

„Ne-am împrumutat să plătim subvenția. Asta nu mai este o primărie care să ofere dezvoltare, asta este o agenție de plăți. Aici este nevoie ca toți factorii implicați, inclusiv ELCEN, știu că sunt reticențe la nivelul ELCEN, fiecare vrea ca să aibă basculanta lui, să aibă jucăria lui. Nu mulți vor să facem acest lucru”, a afirmat primarul Capitalei. 

El spune că în paralel trebuie continuate investițiile în modernizarea sistemului de distribuție. În 2026, pierderile în rețea au scăzut de la 41%, în 2025, la 38%, ceea ce arată că „investițiile funcționează”. 

„În momentul de față, avem undeva la 75% din rețea rămasă neînlocuită. Am înlocuit 25% din rețeaua primară, cea care are cele mai multe pierderi. În rețeaua secundară suntem undeva la 11%, rețea înlocuită și avem spre 88% de înlocuit”, a precizat Ciucu.

Pentru ca sistemul de termoficare să devină modern și eficient, e nevoie ca și ELCEN să investească în modernizarea CET-urilor, a mai spus edilul.