Comuna din România unde 12% din cheltuieli sunt pentru consultanță

Comuna Bereni din județul Mureș este menționată în „analiza eficienței administrației publice centrale și locale” făcută de guvern și publicată vineri.

Citând date valabile pentru anul 2024, la capitolul administrație publică locală Guvernul semnalează că primăriile mici cheltuiesc procente importante din buget pe servicii de consultanță. Eeste dat exemplul comunei Bereni, unde 12% din cheltuielile pentru funcționare se duc pentru consultanță.

„În astfel de cazuri, aparatele autorităților locale sunt mai mici, au personal mai puțin, lipsindu-le specialiștii, fiind nevoite să externalizeze activități conexe investițiilor sau accesării de finanțări”, explică Guvernul.

HotNews a solicitat Primăriei Bereni un punct de vedere privind cheltuielile pe consultanță, pe care îl vom publica atunci când îl vom primi.

Primăria Bereni este condusă de Benedekfi Csaba de la UDMR, primar aflat acum în al patrulea mandat. În iunie 2024, a câștigat alegerile locale cu 100% dintre voturi, întrucât nu a avut contracandidat, potrivit presei locale. 

După datele recensământului din 2021, publicate pe site-ul primăriei, Bereni are 1.188 de locuitori. Până în 2004, era un sat care aparţinea comunei Măgherani, iar prin reorganizare satul Bereni a căpătat statut de comună. 

Cum sunt distribuiți banii pentru consultanță la nivel național

Procentul banilor cheltuiți pe consultanță de administrațiile locale din România se schimbă pe măsură ce populația crește, precizează Guvernul în raport. Orașele și municipiile cu peste 20.000 de locuitori au cheltuieli de consultanță între 1% și 2% din cheltuielile de funcționare, potrivit executivului.

„Serviciile de consultanță pot reprezenta un instrument legitim pentru îmbunătățirea capacității administrative a autorităților publice locale, în special în contextul atragerii de finanțări externe, elaborării de documentații tehnice sau reformei instituționale. Cu toate acestea, utilizarea extensivă sau nefundamentată a acestor cheltuieli poate ridica semne de întrebare privind oportunitatea, eficiența și transparența procesului decizional”, transmite Guvernul.

Datele subliniază că acest tip de cheltuieli este raportat de un număr relativ scăzut de autorități locale și județene.

De asemenea, se pot observa unele comune aflate în dezvoltare rapidă, în special din jurul marilor orașe, care au cheltuieli mai ridicate cu serviciile de consultanță. Aici, executivul menționează Snagov și Tunari din județul Ilfov. 

„Cheltuielile cu serviciile de consultanță sunt un rezultat al capacității administrative locale. Multe primării mici „cumpără competență” pentru a-și îndeplini atribuțiile. Însă, dacă această externalizare devine prea accentuată, ea poate masca probleme structurale, poate induce risipa banilor publici și împiedica dezvoltarea capacității administrative locale”, precizează Guvernul.

Cât cheltuiesc consiliile județene pe consultanță 

Raportul analizează și cheltuielile pe consultanță la nivel de consilii județene. Aici, Guvernul precizează că procentele sunt mult mai mici decât în cazul primăriilor. Cel mai mare nivel este atins la Ilfov (0,34 – 0,62%), urmat de Maramureș (0,21 – 0,34%). 

Cea mai scăzută pondere a acestor cheltuieli pentru consultanță este în București (0.03% – 0,05%).

Ce alte probleme a găsit Guvernul în administrația locală

La capitolul administrație publică locală, una din problemele identificare în raportul publicat vineri este diferența între populația calculată după domiciliu și cea rezidentă. 

Populația rezidentă este mai mică decât cea cu domiciliu înregistrat, corespunzând cu cifrele totale cunoscute: 22.047.000 domiciliați la 1 iulie 2021, versus 19.053.815 rezidenți în 2021 potrivit recensământului. Situația este întâlnită în toate majoritatea unităților teritorial-administrative.

Guvernul precizează că această diferență are implicații semnificative asupra planificării serviciilor publice și alocărilor bugetare, întrucât majoritatea formulelor de finanțare se bazează pe populația cu domiciliu, nu pe cea efectiv rezident.

Concret, în localitățile unde este un număr mai mare de rezidenți nedeclarați, apare o presiune pe infrastructură și servicii (transport, educație, salubritate), pentru că acestea nu primesc o finanțare corespunzătoare. 

În schimb, în localitățile cu un număr mai mare de domiciliați decât populația rezidentă, administrația dispune de bugete mai mari decât necesarul. 

Guvernul identifică patru indicatori demografici care influențează direct funcționarea administrației publice locale din România: 

• Depopulare și îmbătrânire accelerată în majoritatea UAT-urilor.
• Mobilitate geografică ridicată și concentrare în jurul centrelor urbane.
• Disparități mari în ocupare și vulnerabilitate socială.
• Niveluri ridicate de asistență socială în zonele cele mai afectate.

Cheltuielile din administrația locală

În marile orașe ale României, Guvernul constată că din veniturile locale un mai mare procent se duce pe cheltuieli precum: 

• Subvențiile acordate pentru acoperirea diferențelor dintre preț și tarif în transportul public local și energia termică;
• Cheltuielile pentru majorarea capitalului social al companiilor publice locale;
• Contribuțiile financiare la asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

Guvernul precizează că se înregistrează o creștere a acestor cheltuieli în centrele urbane mari în care se concentrează o mare parte din populație, precum Iași, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba Iulia, Constanța sau sectoarele Municipiului București. 

În schimb, în județe precum Teleorman sau Mehedinți nu există aceste tipuri de cheltuieli sau sunt sume foarte mici.

Pe categorii de unități administrativ-teritoriale, se remarcă dependența comunelor de sume defalcate și subvenții de la bugetul de stat, dependența municipiilor-reședință de județ și a municipiului București de cote defalcate din impozitul pe venit.