Comunitatea italiană din România se dezice de acțiunea în instanță împotriva desemnării lui Siegfried Mureşan. „Nu vrem să intervenim în politică”

Mai multe organizaţii ale comunităţii italiene din România anunţă sâmbătă că au luat act „cu surprindere şi profundă îngrijorare” de poziţia exprimată public de Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), care a atacat în instanţă decretul prin care preşedintele Nicuşor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureşan drept candidat la funcţia de premier al României.

Potrivit unui comunicat de presă citat de News.ro, 11 organizaţii ale comunităţii italiene din România au luat act, „cu surprindere şi profundă îngrijorare”, „de poziţia exprimată public de RO.AS.IT. cu privire la desemnarea lui Siegfried-Vasile Mureşan drept candidat la funcţia de prim-ministru al României”.

„Considerăm necesar să precizăm, fără nicio ambiguitate, că poziţia exprimată de o singură organizaţie nu poate fi prezentată şi nici percepută drept poziţia întregii comunităţi italiene din România. RO.AS.IT. este exclusiv o organizaţie care, din păcate, reprezintă în Parlament, potrivit legislaţiei în vigoare, puţinii cetăţeni români de origine italiană. RO.AS.IT. nu reprezintă în niciun fel ampla şi diversificată realitate socială şi economică italiană din România”, precizează semnatarii documentului citat.

Potrivit acestora, comunitatea italiană din România este „largă, diversificată şi complexă”, incluzând cetăţeni români de origine italiană, cetăţeni italieni rezidenţi în România, antreprenori şi investitori italieni, profesionişti, familii, reprezentanţi din domeniile academic, cultural, educaţional şi asociativ, precum şi numeroase organizaţii care, de-a lungul anilor, „au contribuit concret la consolidarea relaţiilor dintre Italia şi România”.

„RO.AS.IT. are, în limitele prevăzute de lege, dreptul firesc de a-şi exprima propriile opinii şi poziţii. Cu toate acestea, RO.AS.IT. nu a reprezentat niciodată întreaga comunitate italiană din România. Orice tentativă de a transforma poziţia unei singure organizaţii în poziţia colectivă a tuturor italienilor şi a tuturor organizaţiilor italiene prezente în România este inacceptabilă. Considerăm gravă orice iniţiativă care poate crea, în spaţiul public ori în mediile politice şi instituţionale, impresia că întreaga comunitate italiană din România este asociată cu o anumită poziţie politică”, se arată în comunicat.

„Inacceptabil ca numele comunităţii italiene să fie folosit pentru transmiterea unor mesaje politice”

Potrivit aceluiaşi document, organizaţiile reprezentând comunitatea italiană „nu intenţionează să intervină în politica internă a României prin susţinerea sau contestarea unor partide, persoane ori formule politice”, considerând că România este un stat democratic, iar desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru „este o procedură constituţională şi instituţională”.

„Nu considerăm acceptabil ca numele comunităţii italiene ori relaţiile istorice dintre Italia şi România să fie folosite pentru transmiterea unor mesaje politice care nu au fost asumate sau împărtăşite de comunitatea italiană în ansamblul său. Prezenţa italiană în România reprezintă o realitate socială, economică, culturală şi instituţională construită de-a lungul mai multor decenii. Într-un moment politic deosebit de delicat, considerăm că toate organizaţiile care se prezintă drept reprezentante ale comunităţii italiene au o responsabilitate sporită: să nu creeze confuzie între poziţia unei singure organizaţii şi poziţia întregii comunităţi. Nu acceptăm ca opiniile unei singure structuri să fie atribuite, implicit sau explicit, tuturor italienilor rezidenţi în România, tuturor antreprenorilor italieni ori tuturor organizaţiilor italiene active în ţară. Nu acceptăm ca reputaţia comunităţii italiene să fie asociată cu o poziţie politică pe care nu ne-am asumat-o şi care nu ne reprezintă”, precizează semnatarii.

Organizaţiile semnatare îşi reafirmă respectul faţă de România, instituţiile sale democratice şi statul de drept, subliniind totodată importanţa relaţiei strategice şi a legăturilor istorice de prietenie dintre România şi Italia.

„Organizaţiile comunităţii italiene din România resping tentativa de a prezenta poziţia unei singure organizaţii drept vocea întregii comunităţi italiene”, mai spun cele 11 organizaţii semnatare.

Aceste organizaţii sunt: Camera de Comerţ Italiană pentru România (CCIPR), Confindustria România, Com.It.Es. România, Asociaţia FUTURA A.I.I., Comunitatea Italiană – Friulana Greci, Confederaţia Italienilor din toată Lumea, CIM România, Asociaţiile Emiliano-Românilor din România, Asociaţia Italienilor din Bihor, Comitetul Italienilor din România, Comitetul Tricolorului în Lume.

În 22 septembrie, la Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a fost înregistrat un dosar în care Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT), condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, membru în Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, cere anularea Decretului nr. 770/2026, prin care preşedintele Nicuşor Dan îl desemnează pe Siegfried Mureşan în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru, pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei noului Guvern, potrivit Constituţiei României.

În acest dosar, Administraţia Prezidenţială şi Regia Autonomă Monitorul Oficial figurează ca pârâţi, instanţa stabilind termen pe 28 septembrie 2026.

Ce spune un avocat

O instanță de contencios administrativ nu are competența de a verifica decretul semnat de Nicușor Dan, a spus avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru CSM, pentru postul Antena 3.

„Aici suntem, totuși, într-o situație destul de clar prevăzut în legislația noastră, și anume tot ceea ce ține de raporturile dintre președinte și Parlament este exclus, potrivit Constituției, de la controlul judecătoresc, adică nu poate fi atacat în justiție în contencios administrativ sau oriunde în altă parte”, a declarat Neacșu.

„Altfel spus, este practic inadmisibil ca instanțele de judecată să analizeze în vreun fel decretele pe care Președintele României le emite în această procedură. E vorba de acest decret. Alte decrete, sigur, pot fi atacate în justiție. Acesta nu poate”, a mai declarat avocatul.

Ioana Grosaru reprezintă din 2024 minoritatea italiană în Parlamentul României. Anterior, această funcție a mai fost deținută de soțul și fiul ei.

Într-o intervenție la Antena 3, deputata Grosaru a motivat că Siegfried Mureșan, pe care l-a descris drept un „personaj venit cu susținere din afară”, nu este capabil să înțeleagă „problemele cu care ne confruntăm acum”.

Întrebată vineri și de G4Media dacă vrea un guvern format din PSD și AUR, Grosaru a răspuns: „Din partea celor care au câștigat alegerile. Deci, eu atât am să vă spun, mai mult totul se leagă de nedreptățile la care noi am fost supuși”.