Conectarea României cu Georgia printr-un cablu de curent continuu va costa 3,5 miliarde euro / Urmează studiul de fezabilitate cu un consultant italian

Reprezentanții guvernelor și ai operatorilor de transport energie din patru țări (România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia) s-au întâlnit, marți, la Palatul Victoria, pentru a semna niște documente privind despre așa-zisul Coridor Verde – cablul submarin de înaltă tensiune în curent continuu, de 1.200 km. O a cincea țară, Bulgaria, a participat ca invitat, intenționând să se alăture, în viitor, proiectului.

Așa cum este prezentat în prezent proiectul, cablul va conecta, prin Marea Neagră, România și Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria și Azerbaidjan.

Mai exact, ministrul energiei Sebastian Burduja s-a întâlnit cu ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, ministrul Economiei și Dezvoltării Sustenabile din Georgia, Levan Davitashvili, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Péter Szijjarto, ministrul Adjunct al Energiei din Bulgaria, Iva Petrova.

Au mai participat președintele Directoratului Transelectrica SA, Ștefăniță Munteanu, și conducerea companiilor Georgian State Electrosystems, AzerEnerji și MVM Electrical Works, operatori naționali de transport de energie electrică din celelalte țări. 

Studiul de fezabilitate va fi făcut de o companie din Italia

Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji și MVM Electrical Works au semnat actele constitutive ale companiei de proiect Green Energy Corridor Power Company, cu sediul în București. Potrivit documentelor prezentate în ședința AGA din 12 august a Transelectrica, firma este de tip SRL și se va ocupa de întreg proiectul, începând cu studiul de fezabilitate.

Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei, studiul de fezabilitate va fi făcut de firma de consultanță italiană CESI. Azerbaidjan este cel care contractează firma italiană, în numele semnatarilor Acordului privind proiectul, dar va fi transferat către Joint Venture.

Obiectul de activitate al companiei de proiect va fi „Activități ale holdingurilor”, iar sediul va fi la București.

Asociații Transelectrica în firmă vor fi AzerEnerji JSC (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM Zrt (Ungaria).

Intenția inițială era ca obiectul de activitate să fie Producția, transportul și distribuția energiei electrice, potrivit unei note a companiei. Acționarul majoritar al Transelectrica este Secretariatul General al Guvernului, cu o participație de 58,68%.

Acționarii Transelectrica au mai aprobat, pe 12 august, și achiziția de servicii juridice, adică să angajeze case de avocatură care să se ocupe de această firmă.

Sebastian Burduja: Estimăm 3,5 mld euro între Georgia și România

„Vom afla costurile după ce va fi făcut studiul de fezabilitate”, a declarat, marți, ministrul energiei Sebastian Burduja. Acesta a mai spus în prezent că sunt estimate costuri de 3,5 miliarde euro pentru cablul dintre România și Georgia.

Ministrul susține că acest proiect înseamnă diversitatea surselor de aprovizionare și reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii. Cablul va transporta în principal energie din surse regenerabile.

Pe viitor va fi analizată posibilitatea includerii în studiul de fezabilitate a unei noi componente: un cablu de fibră optică care va conecta cele 4 țări și în privința fluxurilor de date.

La întâlnirea de luni s-a mai discutat despre posibilitatea alăturării Bulgariei la studiul de fezabilitate și la proiectul de infrastructură. 

Cum condiționează Comisia Europeană susținerea cablului submarin

Reprezentanții guvernelor din cele 4 state (România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia) au semnat, marți, un protocol de amendare a acordului care clarifică faptul că legislația europeană și obligațiile care decurg din calitatea României și Ungariei de State Membre prevalează față de prevederile acordului. 

Aceasta în condițiile în care Comisia Europeană și-a exprimat îndoieli legate de acordul semnat între cele 4 guverne pe 17 decembrie 2022, la București. Comisia Europeană crede că acest acord nu respectă legislația europeană.

Acordul a fost semnat pe 17 decembrie 2022, la București, și prevede realizarea „Coridorului Verde”, mai exact construirea unui cablu prin care să fie transportată energie verde pe sub Marea Neagră.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban. Semnarea a avut loc în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui României, Klaus Iohannis.

Însă, chiar dacă acordul a fost semnat în prezența Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană și-a exprimat mai târziu îndoieli legate de acesta.

„Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia cu legislația Uniunii, deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, se arată în memorandumul Guvernului.

Comisia solicită adăugarea, la art. 6 din acord – Obligații care decurg din alte acorduri internaționale, – după fraza „Prevederile prezentului acord nu vor fi interpretate ca aducând atingere obligațiilor părților care decurg din alte tratate internaționale la care sunt părți”, a următorului text: „și, în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii”.

Ministerul Energiei a răspuns, la solicitarea HotNews.ro, că autoritățile de la Bruxelles au susținut proiectul atât la cel mai înalt nivel, prin prezența Președintei Comisiei Europene la semnarea acordului, cât și prin participarea tehnică continuă.

„Comisia a solicitat o chestiune juridică prezentă în majoritatea acordurilor bi- și multilaterale ale Statelor Membre, respectiv o mențiune conform căreia dreptul european prevalează. Dovadă este și prezența consistentă, pe 3 septembrie, a reprezentanților Comisiei Europene la cea de-a 8-a reuniune ministerială”, a mai precizat Ministerul Energiei.

Coridorul Verde, câteva detalii tehnice

Potrivit proiectului, ar urma să fie un cablu subteran în curent continuu (HVDC) de 5000 MW care ar urma să traverseze România de la est la vest.

Cablul ar urma să aibă circa 1.200 de kilometri, dintre care 850 de kilometri pe teritoriul României. Cablul va conecta, prin Marea Neagră, România și Georgia, conexiunea fiind prelungită în Ungaria și Azerbaidjan.

Această infrastructură urmează să fie amplasată pe ruta Tuzla – Podișor și pe cea a conductei de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), folosind coridoarele existente pentru cele două rute.