Transelectrica își face firmă cu Azerbaidjan, Georgia și Ungaria pentru cablul submarin din Marea Neagră / Decizia a fost luată în ciuda rezervelor Comisiei Europene

Acționarii Transelectrica au aprobat în ședința de luni înființarea unei firme de tip SRL împreună cu companii din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria. Este o companie care ar urma să se ocupe de proiectul privind cablul energetic din Marea Neagră. Decizia a fost luată la doar câteva zile după apariția informației oficiale potrivit căreia Comisia Europeană și-a exprimat îndoieli legate de acordul semnat între guvernele României, Ungariei, Republicii Azerbaidjan și Georgiei privind construirea cablului submarin.

Acționarii Transelectrica au hotărât ca obiectul de activitate al noii firme să fie „Activități ale holdingurilor”, iar sediul va fi la București.

Asociații Transelectrica în firmă vor fi AzerEnerji JSC (Azerbaidjan), Georgian State Electrosystem (Georgia) și MVM Zrt (Ungaria).

Intenția inițială era ca obiectul de activitate să fie Producția, transportul și distribuția energiei electrice, potrivit unei note a companiei. Acționarul majoritar al Transelectrica este Secretariatul General al Guvernului, cu o participație de 58,68%.

Acționarii Transelectrica au mai aprobat și achiziția de servicii juridice, adică să angajeze case de avocatură care să se ocupe de această firmă.

Comisia Europeană crede că un acord semnat în prezența Ursulei von der Leyen nu respectă legislația europeană

Potrivit unui memorandum discutat săptămâna trecută de Guvern, Comisia Europeană și-a exprimat îndoieli legate de acordul semnat între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind construirea unui cablu submarin energetic în Marea Neagră. Comisia Europeană crede că acest acord nu respectă legislația europeană.

Acordul a fost semnat pe 17 decembrie 2022, la București, și prevede realizarea „Coridorului Verde”, mai exact construirea unui cablu prin care să fie transportată energie verde pe sub Marea Neagră.

Acordul a fost semnat de preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban. Semnarea a avut loc în prezența președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui României, Klaus Iohannis.

Însă, chiar dacă acordul a fost semnat în prezența Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană și-a exprimat mai târziu îndoieli legate de acesta.

„Comisia are îndoieli în ce privește compatibilitatea acestuia cu legislația Uniunii, deorece acordul nu include prevederi care să asigure faptul că dreptul Uniunii Europene și obligațiile Ungariei și ale României rezultate din calitatea de membre ale Uniunii Europene au întâietate față de obligațiile prevăzute în acord”, se arată în memorandumul Guvernului.

Comisia solicită adăugarea, la art. 6 din acord – Obligații care decurg din alte acorduri internaționale, – după fraza „Prevederile prezentului acord nu vor fi interpretate ca aducând atingere obligațiilor părților care decurg din alte tratate internaționale la care sunt părți”, a următorului text: „și, în ce le privește pe România și Ungaria, nu vor avea întâietate față de obligațiile care decurg din calitatea lor de membre alte Uniunii Europene și din legislația Uniunii”.

În perioada imediat următoare va fi organizată la București cea de-a 8-a reuniune ministerială în baza Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei. Cu această ocazie, România va propune un Protocol de modificare.

Cei mai mulți kilometri vor fi pe teritoriul României

Potrivit proiectului, ar urma să fie un cablu subteran în curent continuu (HVDC) de 5000 MW care ar urma să traverseze România de la est la vest. Compania de stat Transelectrica a anunțat că va fi elaborat un studiu de fezabilitate pentru acest cablu, iar în acest sens a semnat, în noiembrie 2023, cu TAQA, Meridiam, E-INFRA și Fluor, un Memorandum de Înțelegere.

Cablul ar urma să aibă circa 1.200 de kilometri, dintre care 850 de kilometri pe teritoriul României. Unii dintre investitorii care au semnat memorandumul sunt implicați și în proiectul inovator mini-reactoarelor NuScale care ar urma să fie construite la Doicești. Este vorba despre E-INFRA, acționarul Nova Power&Gas, și americanii de la Fluor. HotNews.ro a scris pe larg despre aceștia.

Această infrastructură urmează să fie amplasată pe ruta Tuzla – Podișor și pe cea a conductei de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), folosind coridoarele existente pentru cele două rute.