​Consiliul General Bucuresti discuta miercuri proiectul pasajului rutier subteran de la Piata Presei. Ordinul Arhitectilor Bucuresti cere consilierilor sa respinga initiativa

Consiliul General al Municipiului Bucuresti va discuta la sedinta de miercuri Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul pasajului rutier subteran de la Piata Presei. Acesta costa circa 18 milioane de euro, bani platiti de la bugetul local. Pasajul se va realiza pe un singur sens – dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Mai exact, va intra in subteran de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei Libere unde se va bifurca si va iesi pe Soseaua Kiseleff, in zona strandului Tineretului, si pe bd. Marasti, imediat dupa cele doua turnuri gemene de la Piata Presei. In plus, municipalitatea doreste sa construiasca si un pasaj subteran pentru pietoni. Ordinul Arhitectilor Bucuresti solicita CGMB sa respinga acest proiect, acesta fiind „inutil functional si fundamental nociv in raport cu zona cea mai importanta a Soselei Kiseleff”. Potrivit primarului general Sorin Oprescu, lucrarile la pasaj vor incepe in aceasta toamna.

„Avand in vedere ca pe data de 28 august 2013 urmeaza sa fie supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti PUZ Piata Presei Libere, sector 1, Pasaj rutier subteran, Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania tine sa reaminteasca faptul ca si-a exprimat in mod public si in repetate randuri opozitia fata de acest proiect, considerat inutil functional si fundamental nociv in raport cu zona cea mai importanta a Soselei Kiseleff, cea care leaga Piata Presei Libere cu Piata Arcului de Triumf”, sustin arhitectii.

Acestia mai afirma ca municipalitatea nu a tinut cont de parerile exprimate la dezbaterea publica. „Admitem ca in urma unei astfel de dezbateri nu pot fi preluate toate opiniile, dar in acest caz ne aflam in situatia in care Primaria Municipiului Bucuresti nu a acceptat nici una din obiectiile venite din partea noastra sau a publicului. Desi utilitatea de principiu a consultarilor pe parcurs si a dezbaterii publice este de netagaduit, in practica ea este anulata – si nu numai in acest caz – de atitudinea ostila a Primariei Municipiului Bucuresti care, afirmand ca “decizia asupra formei finale a proiectului apartine autoritatilor ce detin competenta legala”, dovedeste ca, de fapt, nu are nici o disponibilitate pentru dialog”, mai spun arhitectii.

In plus, in luna iulie a acestui an, OAR Bucuresti a declarat ca pasajul este inutil deoarece Primaria Capitalei nu a tinut cont de Autostrada Bucuresti – Ploiesti, urmand ca atunci cand aceasta va intra in Bucuresti in zona Petricani (acum merge doar pana la Soseaua de Centura) traficul pe DN1 sa scada cu 30%, facand inutil pasajul pentru ca intersectia de la Piata Presei se va decongestiona.

„Conform studiilor si analizelor efectuate inclusiv de catre CNADNR, in conditiile realizarii legaturii dintre Autostrada Bucuresti-Ploiesti (A3) si reteaua de strazi a municipiului Bucuregti, 30% din traficul de lung parcurs de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti (DN1) se va transfera pe autostrada A3. Pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti se va desfasura in mod deosebit traflcul generat de relatia Bucurestiului cu localitatile de pe DNl, situatie in care va creste accesibilitatea obiectivelor din zona de nord a orasului. In aceste conditii, solutia unui pasaj rutier subteran in Piata Presei Libere este complet inutila pentru ca valorile de trafic vor fi sub capacitatea de circulatie a retelei de strazi din zona, in special pe relatia Arcul de Triumf – Fantana Miorita”, se arata in scrisoarea trimisa la vremea respectiva de Ordinul Arhitectilor Bucuresti primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu.

„Pasajul este inutil si mai mult decat atat, distruge o zona cu o valoare foarte mare pentru Bucuresti. Mai mult, toate masinile care vin pe DN1 vor trece prin centrul orasului. Nu spunem noi ca acest pasaj este inutil, ci o spun specialistii, ingineri de trafic, cei de la CNADNR. Pasajul, asa cum este propus in prezent de Primaria Capitalei, nu este relationat cu noua autostrada A3. Dupa ce intrarea in Bucuresti a acestei autostrazi va fi realizata, traficul pe DN1 va scadea cu 30%, deci nu va mai fi nevoie de acel pasaj”, a declarat pentru HotNews.ro Mircea Ochinciuc, presedintele OAR Bucuresti, in iulie 2013.

In replica, Ion Dedu, seful directiei de Infrastructura din cadrul Primariei Capitalei, declara ca pasajul va fi folositor pe termen lung, cand autostrada va ajunge in Moldova si se va aglomera, iar o parte dintre soferi vor alege din nou DN1. „In aceasta situatie, o analiza corecta se poate realiza doar printr-o buna colaborare intre arhitecti si inginerii de trafic. Daca noi nu am zis despre Casa Poporului ca este hidoasa, arhitectii nu ar trebui sa-si bage nasul in treaba noastra. Domnul Eugen Ionescu este un inginer de moda veche. Noi folosim programe de calculator care generaza simulari in baza carora putem sti clar ce se intampla cu traficul intr-o anumita zona. In intersectia de la Piata Presei coada se intinde pana la fantana Miorita. Autostrada A3 va rezolva aceasta problema doar pe termen scurt. Cand insa se va intinde pana in Brasov si apoi in Moldova, cand se vor deschide granitele si se va circula liber nu va mai fi insa suficient, o parte din trafic urmand sa revina pe DN1. Noi am tinut cont de A3 in studiul de trafic”, a explicat Ion Dedu pentru HotNews.ro.

Primaria Capitalei a facut deja licitatie pentru construirea Pasajului rutier de la Casa Presei, contractul in valoare de circa 18 milioane de euro fiind atribuit consortiului SC Apolodor Demolari, Eurovia Construct International, TEHCON & Edilitare si Infrastructura si SC Consitrans SRL, pe 8 mai 2011. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca lucrarile la Pasaj vor incepe in aceasta toamna.