Consulatele din Chisinau si Istanbul au primit dotari de aproape 146.000 de euro, pentru evaluarea Schengen

Inspectia consulatelor romanesti, in vederea evaluarii pregatirii pentru aderarea la spatiul Schengen, incepe miercuri, 3 iunie, la Chisinau, apoi la Istanbul, in perioada 9-10 iunie. Pentru pregatirea acestora au fost cheltuiti pe dotari 145.696 de euro (fara TVA) din cele 39,7 milioane de euro aflate la dispozitia MAE pentru modernizarea consulatelor la standarde Schengen. Banii sunt fonduri europene alocate pe proiecte prin „facilitatea Schengen”, carora li se adauga, potrivit normelor europene, si o contributie nationala.

Romania si-a propus aderarea la spatiul Schengen – care presupune eliminarea controalelor la frontierele dintre statele UE – in 2011. Cum Romania devine granita externa de est a UE, ea trebuie sa isi intareasca granitele printr-o inasprire a verificarilor la frontierele externe zonei Schengen si in acordarea de vize cetatenilor non-comunitari.

Prin urmare, Romania trece printr-o serie de etape de verificari, carora le-a fost stabilit un calendar: martie 2009 – evaluarile privind cooperarea politieneasca, aprilie 2009 – evaluarile privind protectia datelor, iunie 2009 – vize, septembrie 2009 – frontiere maritime, noiembrie 2009 – frontiere aeriene, decembrie 2009 sau martie 2010 – frontiere terestre.

Consulatele la control!

Probabil una dintre cele mai importante evaluari este cea din iunie, care presupune evaluarea consulatelor romanesti din afara spatiului Schengen, intrucat se verifica modul si conditiile in care se acorda vizele de intrare in spatiul Schengen cetatenilor non-comunitari. Expertii UE vor evalua nu numai modul de acordare a vizelor, fluxul de eliberare a lor, ci si cladirile consulatelor si ale sectiilor consulare, si anume dotarea logistica.

Bani europeni pentru aderarea la Schengen – Facilitatea Schengen

MAE primeste 55,12 de milioane de euro:

– 39,7 milioane pentru modernizarea consulatelor

-15,3 milioane pentru sistemul informatic

Istanbul si Chisinau au fost alese dintr-o serie de cinci consulate, din care mai faceau parte consulatele de la Moscova, Belgrad si Kiev. Cele doua au fost alese in functie de doua criterii esentiale: numarul mare de vize acordate si riscul la care sunt supuse din punct de vedere al imigrarii. Alegerea lor s-a facut si in acord cu autoritatile bulgare, intrucat evaluarea Romaniei are loc la pachet, cu cea a Bulgariei.

Pentru pregatirea misiunii de evaluare din cele doua consulate au fost cheltuiti 145.686 de euro (fara TVA), bani proveniti din instrumentul financiar al UE, Facilitatea Schengen. Ca orice fonduri europene, banii sunt obtinuti pe proiecte, iar pentru amenajarea consulatelor MAE are la dispozitie din Facilitatea Schengen 39,75 de milioane de euro, pentru perioada 2009-2010.

Acesti bani pot fi folositi pentru:

• lucrari de recompartimentare a consulatelor,
• achizitii de echipamente,
• achizitii de cladiri, acolo unde legislatia tarilor gazda permit acest lucru si este nevoie,
• infiintarea unui centru de pregatire a personalului consulat, o sectie de consulata in miniatura, proiect estimat la 2 milioane de euro

Recent, informatia ca MAE plateste o chirie lunara de 42.500 de euro pentru noul sediu din Istanbul al consulatului general a suscitat controverse in Romania, insa explicatia MAE a fost tocmai pregatirea pentru aceasta evaluare Schengen, care va incepe in 9 iunie. Sediul vechi nu corespundea criteriilor Schengen, iar o modificare a acestuia nu ar fi putut fi facuta in timp util.

Cei aproape 146.000 de euro au fost cheltuiti pe mobilier pentru dotarea noului sediu, aparate de detectare a documentelor false, sisteme de ticketing (aparatura prin care se obtine un bon de ordine), IT si birotica – in Istanbul – si pe detectoare de documente false si sisteme de comunicare la ghiseu (acele microfoane si difuzoare) la Chisinau.

Potrivit unor surse diplomatice, misiunea de evaluare de la Chisinau nu este influentata de relatiile bilaterale tensionate dintre Romania si Moldova. Exista proceduri interne bine stabilite si tot ce tine de organizarea interna este bine pus la punct, au spus sursele pentru HotNews.ro.

Ce evalueaza expertii UE la consulate?

– accesul cetateanului la consulat

– depunerea cererilor de viza si prelucrarea acestora

– securitatea cladirii si a personalului – echipamentele tehnice, inclusiv detectarea documentelor false

Pentru a corespunde standardelor Schengen, consulatele romanesti trebuie amenajate in interior astfel incat zona solicitantilor de viza sa fie bine delimitata de cea a personalului consular, fiecare dintre aceste spatii avand foarte exact stipulate modalitatile de amenajare.

Catalogul Schengen contine recomandari si bune practici foarte detaliate privind standardele de securitate si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca toate consulatele. Pe langa schite privind organizarea zonei vizitatorilor si cea a personalului, mai exista indicatii de genul: in zona vizitatorilor (a solicitantilor de viza) ar trebui ca „sistemul de ticketing electronic sa fie instalat in asa fel incat dupa controlul antitero al vizitatorului acesta sa isi printeze biletul de ordine imediat„, sau „ghiseele sunt spatii inchise unde se paote asigura confidentialitatea problemelor aplicantului; acestea sunt prevazute cu geam antiglont si sistem de sertare tip bancar, precum si sistem de intercomunicare automat„.

La fel de exact sunt si indicatiile pentru spatiul personalului consular: „toate birourile sunt prevazute cu sistem de control acces„, sau „geamurile consulatului sunt dotate cu folie antiefractie, aceasta avand si functia de folie unisens, ce nu permite vederea din afara cladirii spre interior; geamurile vor fi, in masura posibilitatilor, dotate cu grilaje exterioare, iar acolo unde nu este posibil din cauza arhitectonicii locale sau a altor norme, se va incerca montarea acestor grilaje pe interiorul cladirii„.

Potrivit masuratorilor facute in consulatele romanesti si a schitelor intocmite, in aproximativ 70 de cladiri sunt necesare lucrari de reparatii si modernizare si ele au intrat in planul de investitii pentru modernizare, cu finantare externa. In cursul anului 2009 vor fi incheiate contracte cu firme de constructii.

In unele tari, statul roman este proprietarul cladirilor, iar acestea vor fi extinse pentru a corespunde standardelor Schengen – cum este situatia consulatelor de la Moscova si Beijing -, in altele legea tarilor gazda nu permite detinerea de catre un stat a cladirilor si atunci trebuie gasite solutii precum cea de la Istanbul, cu inchirierea altor spatii care sa corespunda. MAE se asteapta sa existe solicitari numeroase care sa exercite niste presiuni asupra consulatelor in India, de exemplu, la New Delhi neexistand o facilitate de acordare a vizelor, sau in Tunis si Maroc. Prin urmare, statul roman va trebui sa gaseasca solutii in acest sens.

Un sistem informatic de 15 milioane de euro

MAE mai are alocate 15,37 milioane de euro pentru crearea sistemului informatic de vize (NS-VIS), care sa permita constitutirea unei baze de date si interconectarea acesteia cu cele ale celorlalte state membre ale spatiului Schengen.

Care este scopul VIS:

– imbunatatirea procedurilor de emitere a vizelor,

– administrarea politicii de vize comuna,

– facilitarea luptei impotriva fraudei – imbunatatirea cooperarii consulare – identificarea persoanelor care nu indeplinesc conditiile de obtinere a vizei, sunt date in urmarire intr-unul dintre statele membre etc.

In cursul lunii iunie va fi publicat in sistemul electronic de achizitii publice anuntul de participare pentru alegerea unui furnizor care sa creeze sistemul informatic NS-VIS.

In acelasi sistem, SEAP, au fost publicate anunturi de participare pentru achizitii publice centralizate – realizate prin intermediul Oficiului pentru Plati si Contractare PHARE – de videocomparatoare, seifuri, detectoare de documente false/falsificate, detectoare de metale si scanere cu raze X pentru bagaje, in valoare de 3.365.200 de euro, fara TVA.

In pregatire sunt si documentatiile de atribuire pentru achizitii publice de dotari specifice in valoare de 11.651.246 de euro, si anume sisteme de ticketing, componente de securitate si control acces, sisteme informatice.

In general, pentru toate aceste dotari s-au organizat licitatii, singura cerere de oferta a fost pentru o valoare de 74.000 de euro, pentru achizitionarea unor seifuri de depozitare a colantelor de viza.

Ce a facut deja Romania pentru conformarea la standardele Schengen?

In privinta conformitatii privind serviciile consulare, Romania a adoptat deja legislatia in vederea armonizarii acordarii de vize, ultimele doua adaptari fiind facute la sfarsitul anului 2008. Legea 198/2008 instituie taxe consulare unice, pentru a evita fenomenul de „visa shopping”, adica posibilitatea ca un solicitant de viza sa aleaga consulatul de la care sa o obtina in functie de pretul pe care il are. Astfel, la nivelul UE, taxa pentru o viza simpla este de 60 de euro, pentru o viza cu intrari multiple de 120 de euro, iar 35 de euro platesc cetatenii din tarile care au acorduri speciale cu UE privind vizele, precum Rusia, Ucraina si tarile din Balcanii de Vest.

Romania a obtinut o derogare pana in 2011, momentul aderarii la spatiul Schengen, pentru cetatenii Republicii Moldova. Acestia nu platesc vizele, insa din martie 2011, Romania va trebui sa introduca taxa si pentru cetatenii moldoveni.

O alta masura adoptata deja, in 31 martie 2009, este colantul de viza care este conform Schengen. Acest colant este realizat in Romania, la Imprimeriile Nationale, dupa ce, pana acum era importat. Colantul este deja in uz, desi Romania acorda viza nationala, nu viza Schengen, pana in momentul aderarii la spatiul Schengen.

Procedura de evaluare si includere in spatiul Schengen

Evaluarea pregatirii statelor pentru aderarea la spatiul Schengen se face de catre Grupul de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

• Grupul de Lucru face vizite de evaluare, precum cele care incep miertcuri la Chisinau si precum cele precedente, pe cooperarea politieneasca si protectia datelor, dupa care redacteaza un raport. Raportul contine analiza stadiului de pregatire pentru eliminarea controalelor la frontiera interna, dar poate include si recomandari pentru corectarea sau imbunatatirea deficientelor semnalate. In plus, se pot face vizite suplimentare, dupa o anumita perioada de timp, pentru a constata remedierea problemelor.
• Raportul final este apoi prezentat Consiliului, care va adopta decizia adecvata pentru fiecare stat in ceea ce priveste implementarea si aplicarea prevederilor aquis-ului Schengen.
• Romania preconizeaza ca decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne sa fie adoptata, cel mai probabil, in decembrie 2010, pentru a permite aderarea la spatiul Schengen in martie 2011.