Sari direct la conținut

Copiii mofturoși se pot împrieteni cu mâncarea sănătoasă! Recomandări care funcționează

HotNews.ro
Familie la masă, Foto: Shutterstock
Familie la masă, Foto: Shutterstock

Copiii pot transforma uneori farfuriile cu mâncare în adevărate terenuri de luptă. Nu vor să audă de legume, ci doar de dulciuri și gustări pline de coloranți? Ei bine, ideea de a-i forța nu este prea bună, pentru că nu va produce rezultate. Așadar, ce rămâne de făcut? Cum pot părinții să gestioneze mofturile la mâncare? Răspunsurile se află în cartea „Poftă bună”, un cadou perfect dedicat părinților care au dificultăți cu copiii lor în timpul orelor de masă, carte lansată recent de Editura ZYX Books.

Nu forțați copiii să mănânce!

Oricât de mult i-am explica unui copil ce este o mâncare sănătoasă și i-am îndesa în farfurie o grămadă de legume de toate culorile, cu speranța că se va lăsa convins să le mănânce, el nu se va lăsa hrănit forțat. Și mai mult decât atât, dacă i se va impune să înghită tot din farfurie, copilul va ajunge să asocieze orele de masă cu starea de disconfort și neplăcere. Dar, se poate și altfel, iar asta este ceea ce propune autoarea cărții „Poftă bună”, Sarah Ockwell-Smith.

Ea pornește de la premisa că, pentru a putea influența pozitiv experiența alimentară a copiilor, trebuie să le înțelegi dorințele. Și chiar să-ți schimbi propriile obiceiuri.

Cartea oferă soluții practice pentru cele mai frecvente probleme alimentare a căror rezolvare transformă mesele copiilor în experiențe pozitive, cu impact de durată în dezvoltarea lor. Una dintre soluții este să nu-i forțăm să mănânce un anumit fel de mâncare. Copiii au, ca și adulții, preferințele și toanele lor gastronomice și bine ar fi să le testăm înainte de a pune ceva pe masă.

De asemenea, uneori s-ar putea să le fie foame, alteori, nu. La vârste fragede, copiii nu prea fac diferența între poftă, foame și apetit, iar ceasul lor biologic nu este potrivit după al oamenilor mari. Tocmai de aceea părinții nu trebuie să-i forțeze să mănânce când nu le este foame, pentru a nu transforma mâncarea într-o experiență neplăcută care se poate răsfrânge, mai târziu, asupra obiceiurilor alimentare și dezvoltării copilului.

Nici nu trebuie insistat asupra unui anumit aliment. Oferirea de opțiuni este importantă. Poate îi place mai puțin sărat sau dimpotrivă. Poate că preferă o mâncare mai vesel colorată.

Lăsați-l să aleagă pentru că acest fapt îl ajută să ia decizii cu privire la propria sănătate și-i dă un sentiment de autonomie și responsabilitate. Părinții pot afla din paginile cărții și cum pot să-i încurajeze pe copii să fie atenți la apetitul lor și să mănânce doar cât au nevoie. Dacă învață să recunoască foamea și sațietatea, este mai probabil să facă alegeri conștiente și sănătoase pe măsură ce înaintează în vârstă.

Lăsați-i să controleze ce și cât mănâncă

Mâncarea din farfurie poate declanșa și conflicte între părinte și copil. Aceste lupte pot escalada, creând tensiune nu doar în timpul orelor de masă, ci și în afara lor. O abordare mai blândă, care le permite copiilor să controleze ce și cât mănâncă, reduce probabilitatea conflictelor și promovează o dinamică familială pozitivă.

Dar, mai presus de orice, copiii trebuie încurajați să mănânce sănătos: fiecare masă trebuie să devină o mică sărbătoare. Implicați-i în pregătirea mesei, fiți receptivi la dorințele lor, oferiți-le alimente hrănitoare și variate.

Puterea exemplului este importantă: copilul adoptă obiceiuri gastronomice sănătoase imitându-i pe cei pe care-i iubește. Dar, principiul general al hrănirii unui copil din ziua în care se naște până pleacă la facultate sau la casa lui este să-l hrănești cu blândețe.

Cartea „Poftă bună” vă oferă cheia către transformarea orelor de masă ale copilului într-o experiență pozitivă, cu implicații de lungă durată. Poate fi comandată de AICI, iar transportul este gratuit.

Cine este autoarea?

Sarah Ockwell-Smith este o cunoscută expertă în educație parentală. A scris cărți despre psihologia și știința educației parentale și s-a specializat în problemele copiilor și parentingul blând. Este considerată adesea ca fiind fondatoarea acestei mișcări. A scris 15 cărți pentru părinți, traduse în peste 30 de limbi și vândute în peste jumătate de milion de exemplare.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro