Corespondență de la Ankara: O mențiune care poate lipsi, pentru prima dată, din declarația comună a liderilor NATO / Ce întâlniri a avut Nicuşor Dan la Summitul alianței și care este ambiția României
Liderii NATO reuniți în capitala Turciei pregătesc miercuri declaraţia comună a summitului, în care Rusia poate fi menţionată drept principala ameninţare pe termen lung, iar sprijinul pentru Ucraina va fi reafirmat ca parte a securităţii transatlantice.
Declaraţia comună a liderilor NATO va cuprinde, în acest an, patru teme majore, au explicat pentru HotNews surse diplomatice. Detalii, în articol.
Este pentru prima dată când, în declaraţia comună, ar putea să nu existe o mențiune făcută în toate declarațiile adoptate de statele membre la finalul fiecărui summit.
Declaraţia finală a Summitului NATO este documentul adoptat prin consens de toate statele aliate şi consemnează principalele decizii şi obiective stabilite la reuniune.
Aceleași surse au dezvăluit pentru HotNews că diplomaţii români lucrează pentru ca ţara noastră să fie luată în calcul pentru un rol esențial- să fie gazda unuia dintre următoarele summit-uri.
În cea de a doua zi a Summit-ului NATO, președintele Nicușor Dan a avut mai multe întâlniri bilaterale înainte de debutul Consiliului Nord-Atlantic de la Ankara.
Discuțiile au vizat securitatea la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina sau industria de apărare.
Prima întâlnire a preşedintelui Nicuşor Dan de miercuri, în marja summitului NATO de la Ankara, a fost cu premierul Canadei, Mark Carney. Cei doi lideri au vorbit despre participarea comună la hub-ul regional de securitate la Marea Neagră, în contextul proiectului MCM Black Sea, pentru care Canada a trimis deja în România o echipă de scafandri.
Președintele Nicușor Dan și premierul Canadei, Mark Carney, la summit-ul NATO din Ankara. Foto: presidency.ro
MCM Black Sea (Mine Countermeasures Black Sea Task Group, n.r.) este gruparea navală comună România–Bulgaria–Turcia, creată în 2024, care caută, supraveghează şi poate neutraliza minele marine din Marea Neagră, mai ales minele aflate în derivă după războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Scopul ei e să protejeze navigaţia, porturile şi rutele comerciale.
De asemenea, Nicuşor Dan şi Mark Carney şi-au adresat reciproc invitaţii pentru vizite, potrivit unor surse diplomatice.
Preşedintele Nicuşor Dan a avut o întâlnire bilaterală şi cu premierul demisionar al Marii Britanii, Keir Starmer, la solicitarea acestuia. Cei doi au vorbit despre cooperarea între industriile de apărarea ale celor două state, despre capabilităţile necesare pentru lovituri de precizie profundă (deep precision strikes, n.r.) şi despre Coaliţia de Voinţă, grupul de state care s-au angajat voluntar să sprijine militar şi politic Ucraina, în afara structurilor NATO.
Președintele Nicușor Dan alături de premierul demisionar al Marii Britanii, Keir Starmer, și la summit-ul NATO din Ankara. Foto: presidency.ro
Cu puţin timp înainte de fotografia de familie a liderilor aliaţi, preşedintele Nicuşor Dan a mai avut o scurtă întrevedere cu omologul său croat Zoran Milanović.
Președintele Nicușor Dan și președintele Croației, Zoran Milanović, la summit-ul NATO din Ankara. Foto: presidency.ro
Nicuşor Dan va avea un dialog bilateral şi cu președintele sud-coreean, Lee Jae-myung, la solicitarea acestuia. Liderul din Orientul Îndepărtat ar fi venit cu mai multe propuneri cu privire la industria de apărare, dar şi la cea energetică.
Preşedintele român ia în calcul şi o eventuală întâlnire cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, unde ar putea vorbi despre proiecte energetice interconectate şi despre situaţia dronelor aeriene. Specialiştii ucraineni ar putea veni în ţara noastră pentru traininguri cu militarii români. Preşedintele României va participa, pe 15 iulie, la o întâlnire organizată de Volodimir Zelenski cu mai mulţi lideri ai flancului sud-estic al NATO.
Ce vor scrie liderii NATO în declaraţia comună
Liderii aliaţi au ajus la reuniunea NATO începând cu ora 8:00, iar majoritatea s-au oprit pentru scurte declaraţii. După sosire, a fost alocat un interval scurt de timp pentru întâlniri bilaterale, iar la ora 10.45 şefii de stat şi de guvern au fost primiţi oficial de către secretarul general al NATO Mark Rute şi de către preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan şi conduşi către fotografia de familie. Consiliul Nord Atlantic era programat să aibă loc începând de la ora 11.15. Programul a fost însă decalat cu cel puţin o oră.
Declaraţia comună a liderilor NATO va cuprinde, în acest an, patru teme majore, au explicat pentru HotNews surse diplomatice.
Astfel, va exista un paragraf care va menţiona articolul 5 al Tratatului, precum şi solidaritatea între aliaţi. Rusia va fi menţionată şi în acest an în declaraţia comună drept „principala ameninţare pe termen lung”, celălalt pericol fiind reprezentat de terorism, potrivit aceloraşi surse.
Articolul 5 al tratatului prevede că cele 30 de țări membre NATP „convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele în Europa sau în America de Nord va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, convin că, în cazul în care are loc un astfel de atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului de autoapărare individuală sau colectivă recunoscut de articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va ajuta partea sau părțile atacate, luând de îndată, individual și de comun acord cu celelalte părți, măsurile pe care le consideră necesare, inclusiv prin utilizarea forței armate, pentru a restabili și menține securitatea în zona Atlanticului de Nord”.
Mai mulți bani pentru drone și rachete
De altfel, declaraţia va conţine şi o referire la industria de apărare. Un punct important al documentului va fi reafirmarea sprijinului pentru Ucraina, dar şi mențiunea că „Securitatea Ucrainei este relevantă pentru securitatea transatlantică”.
Liderii aliaţi au agreat să suplinească bugetul NATO, în 2026, cu 139 miliarde de euro.
De asemenea, există un angajament pentru alocarea a 40 de miliarde de euro pentru investiţia în producţia de drone în următorii 5 ani şi alte 50 de miliarde pentru investiţia în capabilităţi folosite pentru lovituri de precizie profundă (deep precision strikes, n.r.), care pot fi cheltuiţi în următorii 10 ani.
Ar putea România să găzduiască un Summit NATO?
Declaraţia finală a Summitului NATO este documentul adoptat prin consens de toate statele aliate şi consemnează principalele decizii şi obiective stabilite la reuniune. Este pentru prima dată când, în declaraţia comună, nu va fi făcută nicio referire la locul următorului summit. Aceasta, deși a fost stabilit ca acesta să aibă lor la Tirana, capitala Albaniei.
Surse citate de Reuters spun că liderii NATO iau în calcul să sară peste summitul din 2027, pentru a evita tensiunile cu Donald Trump.
România speră să fie una dintre următoarele ţări gazdă ale Summitului NATO, iar diplomaţii români lucrează pentru ca ţara noastră să fie luată în calcul pentru o astfel de reuniune între liderii aliaţi, susţin surse diplomatice. Primul şi ultimul Summit NATO organizat la Bucureşti a fost în anul 2008, când, printre liderii invitaţi, s-a aflat şi Vladimir Putin.
