Coronavirus: De ce rata mortalității este atât de mare în Italia?

Recordul mondial de morți legate de coronavirus din Italia, primul focar european al pandemiei, se explică prin mai mulți factori, spun cercetătorii: vârsta medie ridicată în țară, organizarea sistemului sanitar dar și modalitatea de calcul a persoanelor contaminate și decedate, scrie AFP.

Italia, o populație îmbătrânită

Coronavirusul, care afectează grav în special persoanele în vârstă sau cu alte patologii, ucide deci logic mai mulți oameni în Italia, care are a doua cea mai îmbătrânită populație din lume după Japonia.

Potrivit datelor de vineri, Italia a depășit 47.000 de persoane infectate și 4.000 de decese, rata de mortalitate legată de coronavirus fiind de 8,6%.

„Constatăm o mortalitate considerabil mai ridicată în țările cu populații îmbătrânite în raport cu țările mai tinere”, explică experta în demografie și profesor de Sănătate publică Jennifer Downd.

În studiul publicat miercuri pe site-ul Forumului Economic Mondial, cercetătoare de la universitatea Oxford arată că există o „puternică interacțiune între demografie și mortalitatea Covid-19”.

Pentru a lupta împotriva pandemiei, este nevoie să te asiguri că „virusul nu intră în contact cu persoanele în vârstă, pentru care se poate dovedi cu ușurință mortal”.

Ori, în Italia, „familia extinsă este unul dintre stâlpii societății unde bunicii merg după nepoți la școală, au grijă de ei, merg la cumpărături pentru copiii lor de 30 – 40 de ani, expunându-se periculos la contagiune”, arată ea.

Modalitatea diferită de calcul a deceselor în Italia

Potrivit experților, rata mortalității în Italia se explică atât prin politica de depistare care, potrivit autorităților, trebuie realizată „doar pentru persoanele simptomatice”. O alegere care exclude din statistici persoanele potențial pozitive dar care nu au sau au puține simptome.

Nu este cazul unor țări precum Germania sau Coreea de Sud, care au optat pentru o depistare extinsă, ceea ce a permis detectarea a numeroase persoane infectate, asimptomatice sau cu puține simptome. Din această cauză, rata mortalității a scăzut pe măsură ce numărul de cazuri benigne a fost contabilizat.

De altfel, Italia a făcut alegerea de a integra în numărul total al deceselor atât pacienții morți din cauza Covid-19 cât și cei care, pozitivi la coronavirus, au murit din cauza unei alte patologii, o politică care nu este aplicată de alte țări.

Prima țară afectată din Europa

„Când mă întreb de ce Italia, răspund că nu există un motiv special”, a declarat profesorul Yascha Mounk de la Universitatea Johns Hopkins, la televiziunea canadiană CBC.

„Singura diferență este că această contagiune a venit cu circa zece zile mai repede decât în Germania, Statele Unite, Canada și dacă aceste țări nu reacționează rapid și de manieră decisivă, vor deveni rapid ce este Italia azi”, asigură el.

Unii experți consideră că țara a fost luată „prin surpriză”, fără a avea timp să reacționeze, spre deosebire de vecinii săi. Serviciile sanitare s-au trezit deci rapid suprasaturate iar doctorii au fost nevoiți să aleagă pe cine tratează mai întâi.

Presiunea asupra sistemului sanitar

Specialiștii nu încetează să o repete: creșterea rapidă a mortalității Covid-19 care a fost constatată în Lombardia, focarul pandemiei în peninsulă, este consecința numărului fără precedent de bolnavi care au avut nevoie să fie tratați la terapie intensivă, cu o durată medie de mai multe săptămâni.

În aceste condiții critice, se acordă prioritate pacienților care au cea mai mare șansă de supraviețuire, ceea ce înseamnă o reducere a calității îngrijirilor acordate, chiar dacă sistemul sanitar lombard este considerat performant.