Coronavirusul digitalizează România. Va reuși să elimine și faxul de la DSP-uri?

​​Există o parte bună a acestei crize medicale. E adevărat că-i minusculă raportat la ce prăpăd lasă în urmă COVID-19, atât în sănătate, cât și în economie. Partea bună este că, de nevoie și forțată de împrejurări, România a început să se digitalizeze. Autoritățile au descoperit, brusc, că documentele către autorități pot fi trimise online, că semnăturile pot fi electronice și că lucrurile pot fi rezolvate și fără a face drumuri la ghișee. Au descoperit chiar și faptul ca pot fi trimise rețete medicale online, ceea ce părea SF, până acum, în România.

În doar câteva zile, autoritățile au putut să facă ce nu au reușit (sau nu au vrut) în 30 de ani, și anume să limiteze birocrația. Sper să rămână așa și după ce trece criza. Toți am văzut că se poate, ar fi chiar aberant sa ne întoarcem la metodele primitive, cu doamne plictisite la ghișee, care ne pun să facem câte trei drumuri pentru rezolvarea unei cereri.

Unii ar spune că este imposibil să fie păstrate deciziile în materie de birocrație, luate în perioada stării de urgență. Nimeni nu crede că autoritățile ar putea să renunțe la primitorii de dosare cu șină. Acest lucru ar însemna mai puține joburi la stat și niciun Guvern nu îndrăznește să se atingă sfântul bugetar. Nu este chiar așa tragic, consider eu. Mulți dintre acești birocrați ar putea încerca munca în fața calculatorului, pentru a procesa dosarele primite online.

Criza coronavirusului ne învață că multe lucruri pot fi rezolvate la distanță, prin mijloace electronice. Chiar și unele dintre acele instituții care încă lucrau cu faxul (da, încă există așa ceva) au admis că este mai util să comunice prin intermediul mail-ului. De exemplu, arbitrul pieței energiei (ANRE) și bursa energiei (OPCOM) cereau operatorilor din domeniu, până de curând, să trimită pe fax documentele specifice. Cu ocazia epidemiei au descoperit și mail-ul.

Alte instituții esențiale, inclusiv DSP-urile, lucrează, în mod rușinos, tot cu faxul. Dacă se strică faxul, DSP se blochează și nu mai știe cum să raporteze un caz de deces, așa cum a fost în cazul Direcției de Sănătate Publică București. Cum putem avea încredere că gestionează eficient lupta împotriva coronavirusului, când principalul mijloc de comunicare este faxul?

Guvernul a fost obligat de situația de criză să vină cu măsuri de digitalizare și debirocratizare. Mai greu decât ne-am fi dorit, deoarece nu i-a ieșit mișcarea de prima. Așa a fost cu ordonanța privind ajutorul de stat pentru șomajul tehnic. A fost nevoie de nemulțumiri exprimate în spațiul public, ca să îmbunătățească o primă ordonanță de urgență privind acest ajutor. Toate documentele necesare obținerii ajutorului pot fi trimise online către agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă. Guvernul a admis că ajutorul poate fi dat și fără certificatele de situație de urgență, care dădeau mari bătăi de cap și mai mult încurcau lucrurile.

O altă decizie este aceea că cetățenii vor putea să depună solicitări online, semnate electronic, către toate instituțiile publice. Poate cu această ocazie, Autoritatea pentru Digitalizarea României își va găsi sensul ca instituție susținută din bani publici. Către orice instituție pot fi trimise documente semnate electronic, susține șeful Autorității pentru Digitalizarea României într-un interviu pentru HotNews.ro.

După solicitări insistente exprimate în spațiul public, a fost acceptată și măsura prin care medicii de familie le vor putea trimite pacienților rețetele pe mail sau prin alte mijloace electronice și îi vor putea consulta prin telefon sau online.

Până și cursurile de la școală pot fi ținute online. Pentru unii profesori, mai puțin obișnuiți cu noile aplicații video pe internet, a fost mai greu la început, dar până la urmă au înțeles cum pot aduna o clasă întreagă în fața unui monitor. Nu au lipsit cazurile în care chiar elevii și-au învățat profesorii cum să interacționeze video online.

Toate aceste măsuri luate în perioadă de criză arată că debirocratizarea nu este imposibilă în România. Este adevărat că pentru unele autorități înseamnă ceva mai mult stres, deoarece trebuie să urmărească atent aplicarea corectă a noilor măsuri, cam neobișnuite pentru România, dar absolut firești pentru vremurile pe care le trăim. A venit, totuși, timpul ca autoritățile române să se reinventeze.