COVID-19: “Testați, Testați, Testați!” – dar si raționați!
Îndemnul „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!” (atribuit lui Lenin) a devenit rapid o lozincă repetată cândva obsesiv si rămasăanecdotică.Îl rememorez pentru a sublinia că folosirea fără discernământ a testelor diagnostice pentru Covid19 este potențial dăunătoare! Erorile medicaleexistă! Oricât de sofisticat ar fi un test de diagnostic el nu este perfect!
În plină epidemie HIV, în anii ’80, Cuba a decis să carantineze obligatoriu toate persoanele testate pozitiv. Un studiu publicat in New England Journal of Medicine, în 1989, demonstra că între 21 si 53 de persone au fost astfel considerate în mod fals ca fiind pozitive!
Până pe 26 mai 2020 au fost prelucrate în România 397.563 de teste. Câte dintre ele au fost efectuate sau interpretate greșit?
Testele pentru Covid-19 nu au o sensibilitate (“adevărații bolnavi”) și specificitate (“adevărații sănătoși ”) de 100% și de aceea se impun o serie de clarificări:
Testarea în sine este o întrebare și întrebarea trebuie bine definită!
- Testezi ca să cauți virusul?
- Testezi ca să cauți raspunsul gazdei (adică producerea anticorpilor de tip IgM, IgG)?
- Ce acuratețe are testul?
- Testezi pentru a identifica/diagnostica un individ? – Atunci întreabă dacă infecția cu SARS-Cov-2 este activă.
- Este infecția în stadiu timpuriu sau spre sfârșite?
- Dacă e în stadiu timpuriu – este cazul pre- sau asimptomatic?
- Este cazul contagios?
- Când a devenit si cât va rămâne contagios?
- Boala este spre sfârșite si vrei să afli dacă bolnavul are imunitate? (atenție! prezența de anticorpi nu implică automat imunitate!)
- Putem prezice protecția imună cu testele actuale?
- Testarea serologică este calitativă sau cantitativă?
- Ce încredere diagnostică poți să ai în testarea calitativă?
Există peste 500 de teste moleculare pentru SARS-CoV-2 (agentul viral cauzativ al bolii Covid-19), cu calitate diferită! Ce teste moleculare sunt folosite in România?
Au fost folosite probe de control negative? (NTS “negative template control sample” – dacă apare un rezultat pozitiv la unul sau mai mulți primeri cu proba NTC rezultă că este o contaminare și rezultatul este fals pozitiv).
Încarcarea virală poate fi diferită de la persoană la persoană și, la aceeași persoană, cinetica încărcării virale este variabilă în timp; încărcarea virală diferă în funcție de situsul de preluare (salivă, exsudat faringian, lavaj bronhoalveolar etc). Procedura de obținere a probei a fost corectă?
Calitatea tamponului folosit pentru recoltare a fost cea cerută? Timpul de trimitere la laborator, condițiile în care se face aceasta și procesarea probei au fost monitorizate?
Alt aspect:
Sunt spitale care practică testarea serologică calitativă si condiționează internarea de un rezultat negativ. Aceste teste serologice pot fi calitative, cu raspuns Da/Nu și se pot face rapid sau cantitative (tip ELISA, în laborator) – dar oricum utilitatea și înțelesul lor sunt distincte de utilitatea și înțelesul probelor de ARN viral (RT-PCR). Testele serologice măsoară dacă un individ a fost expus anterior la agentul infecțios.
Anticorpii IgM se dezvoltă în câteva zile de la apariția simptomelor și persistă câteva săptămâni până la 1-2 luni. Apar înaintea anticorpilor IgG dar sunt mai puțin specifici. Anticorpii IgG apar la 2 săptămâni și persistă luni sau ani. În primele săptămâni de la infecție anticorpii și ARN-ul viral pot fi prezenți la același individ, dar prezența anticorpilor (în special de tip IgM) este mult mai puțin specifică decât testele moleculare.
Deci toate testele serologice, mai ales cele calitative, nu ajută prin ele însele la determinarea infecțiozității persoanei testate!
Judecata clinică, care ține cont de probabilitatea infecției în funcție de riscul de expunere și pe evaluarea semnelor si simptomelor clinice, este crucială în înțelegerea infecțiozității cazului de Covid-19. Autoritățile sunt obligate să acționeze cu mai mult discernământ atunci când testele diagnostice sunt folosite și pentru limitarea unor drepturi cetățenești.
INTERVIURILE HotNews.ro