Crin Antonescu si demisia presedintelui: Politicǎ si apocalips

Sa se faca voia noastra, chiar de-ar fi sa piara lumea. “Totul pentru front, totul pentru victorie”. In cazul de fata, frontul il reprezinta, de ani de zile, lupta impotriva statului de drept, impotriva eradicarii coruptiei mari, mijlocii si mici (cine le mai poate distinge?), propaganda desantata, demonizarea constanta a intelectualilor care indraznesc sa-si mentina opiniile in pofida unor presiuni inimaginabile, a valurilor de calomnii fetide. Frontul implica negarea urgentei de a lupta impotriva dominatiei scandaloase a mogulilor, a oligarhiei parazitare. Frontul inseamna sabotarea proiectului de decomunizare a tarii. Mai tineti minte marile postere cu Mircea Geoana si Crin Antonescu, anuntand zambitori ca “Numai impreuna vom invinge”? Ati vazut pe facebook ultima isprava anonima, dar extrem de perfida si persistenta, un colaj in care se folosesc chipurile unor Cristian Preda, Andreea Pora, H.-R. Patapievici, Sever Voinescu, Mircea Cartarescu, Teodor Baconschi, Vladimir Tismaneanu, in uniforme de trupe speciale, sub titlul aberant “Intelectualiada lui Basescu”? Umor de spanzuratoare (Galgenhumor), intr-adevar.

Nu doresc sa idealizez pe nimeni, s-au comis unii pasi gresiti, comunicarea nu a fost ce-ar fi trebuit sa fie, austeritatea, inevitabila dar dureroasa, genereaza normale nemultumiri. De aici insa pana la promovarea politicii apocaliptice este o distanta astronomica. Am mai spus-o, o repet: Romania nu se afla pe marginea prapastiei, nu este o dictatura. Protestatarii onesti, cei care resping violenta, sunt exact beneficiarii acestui drept inalienabil de a-si afirma public pozitiile, au deplina libertate de a-si rosti fara teama opiniile, oricat de critice la adresa presedintelui, a PDL,a guvernului, a UDMR, a partidelor din opozitie, a clasei politice, a legilor care li se par absurde ori nedrepte. Problema este cand patimile si ambitiile politicianiste se dezlantuie pentru a exploata aceste insatisfactii si a le transforma, cu orice pret, in psihoza nationala. Exista institutii ale statului de drept menite sa ofere spatiu pentru dialog. Nu cred ca s-a ajuns la ceea ce se cheama non-guvernabilitate. Liderii partidelor din opozitie sunt parte a structurilor democratiei romanesti, ceea ce implica nu doar dreptul de a critica guvernul, ci si obligatia de a lupta impotriva distrugerii acestor institutii. Cruciada monomana impotriva presedintelul si guvernului, daca nu este temperata de simtul responsabilitatii, poate degenera in isterie de masa. Este mult mai prudent si mai constructiv sa se spuna ce alternative ofera opozitia in plitica economica, in relatiile cu FMI, in chestiuni precum Legea Sanatatii. Libertatea si moderatia nu se exclud reciproc, iar politica apocaliptica este doar un simulacru al libertatii. Citesc un remarcabil comentariu de Mihai Damian pe tema demonstratiilor de protest, a pozitiei liderului PNL si a campaniei de suspendare, inlaturare, demitere etc a presedintelui tarii.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro