Cristoiu se vede enervant la televizor

Ion Cristoiu este un om popular. Si unul dintre obisnuitii emisiunilor de televiziune. Crede ca este apreciat pentru sinceritate. Chiar daca este uneori incoerent sau prea binevoitor. Si nu este in cele mai bune relatii cu personajul de televiziune Ion Cristoiu.

Cristoiu la televizor?

Ma enerveaza sa ma vad la televizor, mai ales ca-mi descopar foarte multe defecte, de la felul cum imi sta parul pina la o serie de ticuri de care nu-mi dau seama in timpul emisiunii.

Procurorul Republicii

Imi reprosez faptul ca nu pot sa fiu Procurorul Republicii. Constat ca se poarta inca stilul moderatorului care il ia la palme pe invitat, il calca in picioare, se zburleste la el. Pe cit de rau sint in scris – scriu eminamente critic, deseori pamfletar, asta e structura mea – cind sint moderator nu imi vine sa-l iau la intrebari pe invitat.

De fapt, nici nu consider ca asta este rolul moderatorului. Regret, pentru ca ratingul il face stilul asta si nu al meu, care e mai iscoditor, mai binevoitor, dar incercind sa obtina informatii de la celalalt. Se pare ca oamenii au in continuare nevoie de cafteala.

Defecte de personaj

Am toate datele ca sa nu fac rating la televiziune. Ma si mir ca de 12 ani sint in televiziune. Eu nu sint un om de televiziune. Sint deseori incoerent, pentru ca ideile imi vin mai repede decit pot sa le exprim, nu sint nici Mircea Radu sau vreun Fat-frumos. Dar mi se apreciaza sinceritatea: tocmai prin aceste bilbiieli si schimonoseli spectatorul simte ca Cristoiu este un om sincer.

In plus, duc la televiziune si o imagine pe care o am pe strada, o imagine de om popular, desi eu nu sint popular in sensul lui Ion Iliescu, sa cobor in mijlocul maselor, sa dau mina cu oamenii. Oamenii sint foarte familiari cu mine, taximetristii imi string mina, imi spun pe nume. Deci pe undeva este o apropiere intre personajul de pe ecran si personajul de pe strada.

Ce nu este fara televiziune?

Nu pot sa-mi dau seama. Eu am fost vedeta presei postdecembriste din 1990, cind faceam „Zig Zag”-ul. Daca n-ar fi televiziunile, probabil ca as fi un bun jurnalist mai putin cunoscut. Acum vad ca politicienii sint foarte porniti impotriva vedetelor de presa. Am citit multe articole care sugereaza ca a apus vremea noastra si ca noi am fost creatii ale televiziunilor.

Cel putin in cazul meu, nu televiziunile m-au creat. Eu nu doresc sa apar la televizor; eu raspund numeroaselor invitatii dintr-un bun simt. Stiu ce inseamna sa fii moderator si sa nu-ti vina invitatul, si atunci ma duc.

Ma duc si la televiziuni care n-au rating mare. Nu tin mortis sa apar la televizor, transmisia in direct este foarte obositoare. E un virf de popularitate pe care il am si nu pot sa-l mai depasesc de acum incolo nici daca as ajunge Presedintele Romaniei. Dar nu vreau sa se nutreasca de catre politicieni iluzia ca ne pot scoate de pe televiziune si sa ne inlocuiasca cu tineri aseptici.

S-a facut un anumit brand cu noi si probabil ca e greu sa fim inlocuiti.

Pe scurt

Personajul de televiziune Cristoiu are o mare problema cu omul Ion Cristoiu, fiindca e foarte greu sa mai fii liber cind esti vedeta de televiziune. Deseori, e un consum inutil de energie. Omul de televiziune il influenteaza negativ pe omul concret.

Prea mult Cristoiu pe TV?

Da.