Din acest motiv, producția de energie a scăzut cu circa 15%, potrivit raportului companiei pe anul trecut. Și în 2024 a fost hidraulicitate scăzută, motiv pentru care producția de energie a fost redusă cu 22%.
Debitul extrem de scăzut al Dunării a provocat, zilele acestea, reducerea la jumătate a producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier. Pe partea românească, amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier are o putere instalată de peste 1.400 MW, adică aproximativ cât cele două unități de la Cernavodă.
În zona sârbă, hidrocentralele de la Porțile de Fier produc și mai puțin, ajungând la doar 20% din capacitate, potrivit Radio România.
În total, Hidroelectrica are o capacitate instalată de peste 6.400 MW, fiind cel mai mare producător de energie din țară. Și cel mai ieftin. Însă producția depinde de câtă apă curge pe râuri și pe Dunăre.
„Deficitul de energie nu este cauzat de lipsa unui reactor”
„Ani la rând, energia hidro ieftină și flexibilă ne-a salvat atât sistemul energetic, cât și facturile. Astăzi însă nu mai are, pur și simplu, apă suficientă. Atât de simplu”, scrie Corina Murafa, expert în politici energetice, pe contul său de Facebook.
Ea consideră că „deficitul de aproape 3.000 MW nu este cauzat în principal de lipsa unui reactor nuclear. Problema cea mai mare este hidraulicitatea extrem de redusă și, implicit, producția foarte mică a Hidroelectrica”.
Din cauza hidraulicității scăzute, în nicio parte a zilei Hidroelectrica nu poate urca mai mult de 1.200–1.500 MW, a precizat Corina Murafa. Aceasta, în condițiile în care are o capacitate de peste 6.400 MW.
În aceste condiții se ajunge la importuri, însă și acestea au limite. Capacitatea tehnică de import a României este de circa 3.300 MW. În plus, criză energetică este și în țările vecine de la care am putea importa: Bulgaria, Serbia și Ungaria.
„Este o criză asimetrică. Ziua avem excedent, seara avem deficit”
Ziua nu există probleme cu producția de energie. Aceasta apare seara, când consumul crește. Potrivit datelor Transelectrica, România produce atât de multă energie încât cantități mari ajung la export. De exemplu, marți, la prânz, România exporta peste 1.800 MW, consumul fiind de doar 5.000 MW. Presiunile mari pe producție apar seara, când consumul sare de 7.000 MW. Luni seara, la ora 21.00, România importa peste 2.000 MW.
„Avem foarte mult fotovoltaic instalat, care produce masiv la prânz. Problema este că nu avem încă suficiente baterii pentru a muta această energie în orele de seară. La aproximativ 10.000 MW instalați în fotovoltaic avem puțin peste 1.000 MW capacități de stocare, însă chiar și acestea încep deja să își arate meritele. În prezent, stocarea comercială acoperă chiar și 7% din consumul din anumite intervale, probabil ceva mai mult dacă luăm în calcul și bateriile prosumatorilor. Ceea ce nu e puțin deloc”, a explicat Corina Murafa.
„Tocmai de aceea spun că este o criză asimetrică. Ziua avem excedent, seara avem deficit. Asta înseamnă că există soluții de gestionare a cererii”, a mai precizat expertul în energie.
Avem capacități de producție noi care stau degeaba din cauza birocrației
În plină criză energetică, peste 500 MW de capacități noi de producție a energiei nu sunt folosiți, așteptând de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) licențele de operare comercială, potrivit Economica.
Mai exact, aceste capacități de producție din energie fotovoltaică și de stocare au obținut certificatul de conformitate de la Transelectrica SA, însă așteaptă licențele de operare de la ANRE.
George Niculescu, șeful ANRE, susține, însă, că a încercat să reducă birocrația și ca „în baza certificatului de conformitate provizoriu emis de operatorul de rețea să poată fi solicitată eliberarea unei licențe de exploatare comercială provizorie”.
Într-un schimb de replici cu șeful ANRE, Răzvan Nicolescu, expert în energie, nu este de acord cu faptul că emiterea unui „certificat provizoriu” înseamnă mai puțină birocrație. „Certificatele provizorii înseamnă mai multă birocrație, nu mai puțină”, a precizat Răzvan Nicolescu, întrebând de ce este nevoie și de alte autorizări în afara certificatului Transelectrica, prin care se constată că probele au fost trecute și investitorul a executat lucrările conform autorizației prealabile.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis marți că „a convenit cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei să accelereze emiterea tuturor documentelor necesare pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat, astfel încât noile capacități de producție să poată fi puse în funcțiune cât mai rapid”.
Contorizare inteligentă întârziată
Critici asupra ANRE, pe tema întârzierilor, a lansat și Otilia Nuțu, expert în energie. Aceasta amintește de problema lipsei contorizării inteligente care ar fi dus la scăderea consumului pe timpul serii, în urma facturării diferențiate.
„ANRE trebuia de niște ani de zile să impună operatorilor de distribuție accelerarea contorizării inteligente, cu care azi am fi putut avea prețuri diferențiate pe ore și am fi plătit prosumatorii să pună în piață capacitate de stocare la preț corect”.
Întârzierile sunt recunoscute și de premierul interimar Ilie Bolojan, însă susține că anul viitor această problemă va fi rezolvată.
„Proiectul care vine cu cele 800.000 de contoare inteligente va permite peste un an, un an și jumătate, să avem un sistem de taxare de tip dinamic în care, de exemplu, dacă l-am avea și astăzi, iar seara prețul ar fi la nivelul real, cu siguranță am înregistra o scădere totală a consumului în orele de seară și mutarea lui în perioada de prânz, când, practic, ar fi la un preț mult mai mic dacă am avea acest sistem. Dar întârzierile în aceste zone înseamnă efecte care se văd pe ani de zile, iar recuperarea nu se poate face de pe o zi pe alta”, a declarat, luni, la Palatul Victoria, Ilie Bolojan.
Guvernul a aprobat, recent, un program de 100 de milioane de euro ce prevede instalarea a 800.000 de contoare inteligente de energie electrică.
Economia de energie
Legat de îndemnul premierului interimar Ilie Bolojan la reducerea consumului, Corina Murafa reamintește că, în urmă cu mai mulți ani, pe piața gazelor existau consumatori industriali întreruptibili, care își reduceau activitatea în perioadele cu probleme de aprovizionare. Acum, unele companii își pot muta o parte din procesele de producție în intervalele cu energie electrică ieftină și abundentă din timpul zilei.
Într-adevăr, legislația actuală, în primul rând Legea energiei (Legea nr. 123/2012), permite reducerea consumului industrial în caz de dezechilibre majore. Clienții pot fi prioritizați, în sensul că marii consumatori industriali pot deveni intreruptibili, fiind deconectați sau limitați înaintea unor consumatori esențiali precum spitalele, școlile, instituțiile critice, dar și consumatorii casnici. Încă nu s-a ajuns într-o astfel de situație, acum fiind în stadiul în care marii consumatori își reduc voluntar cantitățile pe timpul serii.
„Orele de presiune sunt cele de seară și, în discuțiile pe care le-am avut astăzi cu principalii consumatori, am convenit că fiecare dintre aceștia va lua măsuri pentru reducerea voluntară a consumului în orele de seară, în funcție de profilul și tehnologia pe care o utilizează. Unele companii pot opri activitatea într-un anumit interval orar și o pot relua ușor, fără să fie afectat procesul de producție. Alte companii nu își permit acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan, luni, la Guvern. Acesta a dat exemplul producătorilor de mașini Dacia și Ford, care își vor opri producția până la data de 19 august.
Guvernul va pregăti și un act normativ „complementar”, după cum a anunțat Bolojan, tocmai pentru o situație în care va fi nevoie de o reducere și mai mare a consumului în orele serii. „Este o hotărâre prevăzută de legislație, prin care avem un mecanism pe care îl putem pune în practică, prin Dispecerul Energetic Național de la Transelectrica, pentru limitarea consumului.”
Cadrul legislativ general (Legea nr. 123/2012) oferă dreptul operatorului de transport și sistem (Transelectrica) să apeleze la reducerea consumului industrial în caz de dezechilibre majore. Actul normativ „complementar” anunțat de Ilie Bolojan va permite aplicarea efectivă a acestui cadru legislativ general.
