Criza gazului: cât va dura armistițiul dintre Rusia si Moldova?

Intr-o analiza publicată pe Contributors.ro Stanislav Secrieru, analist superior la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, arată felul cum a fost negociat contractul între Republica Moldova si Gazprom, prin care Moldova a reusit o reducere a prețului gazului pentru Moldova de la aproape 800 USD/mcm în octombrie la aproximativ 450 USD în noiembrie. La nivel strategic, Moldova a reușit astfel să-și păstreze suveranitatea, respingând cu succes condițiile politice impuse in legătura cu reglementarea conflictul transnistrean și relațiile comerciale cu UE.

– Gazprom joacă un rol dublu în sectorul gazelor naturale din Moldova- atât de furnizare cat si de control. Rusia acoperă aproape 100% din nevoile de gaze ale Moldovei. În plus, Gazprom este acționarul principal al Moldovagaz (cu o participație de 50 la sută plus o acțiune), care importă și distribuie gaze în Moldova. Gigantul rus al gazelor gestionează, de asemenea, o cotă de 13,4% din Moldovagaz care aparține regiunii separatiste Transnistria prin intermediul unei companii numite Tiraspoltransgaz.

– Dependența de gaze și dependența de energie electrică sunt probleme interconectate. Centrala Cuciurgan poate genera energie electrică din cărbune, păcură și gaze. Inter RAO preferă gazul rusesc, pe care îl primește în Transnistria la un preț mai mic decât agenții economici care operează pe teritoriul controlat de Chișinău. Gazul ieftin asigură energie electrică din belșug nu numai pentru consumatorii de pe malul drept, ci și pentru industria cripto-minieră (cripto monedelor) în plină expansiune de pe malul stâng (Transnistria).

– Dependența energetică oferă Rusiei un instrument diplomatic puternic pe care nu a ezitat să-l folosească, în special din noiembrie până în ianuarie. Deși negocierile au fost catalogate ca o problemă pur economică, problema de fond a fost dintotdeauna una politica.

– Gazprom a avut cel puțin trei obiective. Primul a fost conversia datoriei Moldovagaz (circa 709 milioane de dolari, deși suma este contestată de Chișinău) acumulată de consumatorii de pe malul drept în datorie publică și obligația de a o rambursa în termen de trei ani. Al doilea a fost menținerea poziției sale de principal furnizor de gaze din Moldova și introducerea unei noi formule de preț al gazelor (în care prețurile pieței sunt predominante pentru întregul an) în noul contract. Al treilea a fost întârzierea liberalizării sectorului energetic la care Moldova s-a angajat ca parte a celui de-al treilea pachet energetic al UE, astfel încât să protejeze cvasi-monopolului Moldovagaz asupra importului și distribuției gazelor.

– Gazprom a început să reducă livrările de gaze în octombrie la doar 67% din nevoile Moldovei, forțând țara să-și reducă consumul de gaze. Gazprom a explicat că nu și-a rezervat toată capacitatea necesară gazoductului ucrainian pentru a furniza Moldovei gazele contractate. Într-o oarecare măsură, Moldova a reușit să recurgă la gaz suplimentar în sistem (cunoscut sub denumirea de „gaz tehnic”, acesta este folosit pentru a distribui gaz „real” către consumatori). Dar realitatea a fost că în câteva zile ar fi fost imposibil să mai poată fi pompat gazul „adevărat” primit de la Rusia. De fapt, Moldova a avut la dispoziție mult mai puțin de o lună pentru a găsi o soluție: să accepte condițiile rusești sau să găsească surse alternative de gaz.

– Pentru a câștiga timp și a-și consolida poziția slabă de negociere, Chișinăul s-a angajat într-o rundă frenetică de ‘diplomație a energiei’ cu statele membre UE, instituțiile UE, cu statele Parteneriatului Estic, cu Turcia și guvernul SUA. În același timp, guvernul a declarat stare de urgență, ceea ce i-a oferit mai multe opțiuni și i-a permis să acționeze mai rapid. Când sistemul de gaze era aproape de colaps, diplomația economică a dat roade în cele din urmă: România (prin interconexiunea Iași-Ungheni) și Ucraina au injectat suficient gaz „real” și „tehnic” pentru a menține conductele în stare de funcționare. Aceasta a fost a treia oară când Ucraina a venit în ajutorul Moldovei (a făcut-o și în 2006 și 2009). De fapt, a ajutat de două ori într-o lună: când centrala Cuciurgan a anunțat reduceri ale alimentării cu energie electrică în octombrie, Ucraina a început să livreze mai multă energie electrică, în ciuda absenței unui contract pentru livrări suplimentare. Totuși, exista o limită a cât de mult puteau face România și Ucraina.

– Republica Moldova a reușit să respingă propunerile de transformare a datoriei la gaze acumulată de consumatori în datorie de stat și a primit undă verde de la Gazprom pentru un audit independent și o prelungire pentru eventuala rambursare de către Moldovagaz de la trei la cinci ani. În același timp, însă, s-a angajat să nu restructureze Moldovagaz până când ambele părți vor ajunge la un acord în 2022 cu privire la modul de rambursare a datoriei. Astfel, Moldova se va abține de la implementarea anumitor aspecte ale celui de-al treilea pachet energetic cel puțin un an, și în realitate, poate chiar mai mult. Aceasta este o victorie pentru Gazprom. În plus, acordul bilateral privind relațiile in sectorul energetic pe care părțile s-au angajat să îl negocieze și să îl semneze anul viitor ar putea restrânge și mai mult libertatea de acțiune a Republicii Moldova. Iar dacă Moscova și Chișinăul nu reușesc să cadă de acord asupra datoriilor și să ajungă la un acord interguvernamental în 2022, întregul acord cu gaze ar putea să se destrame și să devină un pretext pentru o nouă criză a gazelor.

– Acesta ar putea fi un moment al adevărului pentru Chișinău, care are ocazia să ia mai în serios securitatea energetică, să elimine corupția din sectorul energetic, să implementeze proiecte de eficiență energetică, să finalizeze interconexiunile de gaze și electricitate cu România, să folosească expertiza UE pentru a construi capacitatea de a opera pe piața europeană de gaze și să consolideze cooperarea energetică cu Ucraina. Realizarea tuturor acestor obiective nu ar exclude Rusia, dar ar face din energie o problemă de piață mai degrabă decât una geopolitică.

Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro

Criza gazului: cât va dura armistițiul dintre Rusia si Moldova?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”