Ce sistem?
1.900 de judecători din 4.500 cercetați penal de DNA. La ÎCCJ, 75% din judecători au fost cercetați penal. La Oradea, 87% anchetați. Împărțirea pe județe
CSM spune că cei care „se sincronizează” vor ca justiția să revină la perioada în care judecătorii erau cercetați de DNA cu o frecvență transformată ca „mijloc de presiune” asupra lor.
Consiliul indică cifrele. Ele apar într-un raport al Inspecției Judiciare. „Era o situaţie inacceptabilă în care mai mult de 1.900 de judecători au constituit subiectul unor cercetări penale”, spune Secția de judecători a CSM. Și detaliază pe județe.
Înainte de 2018, au fost cercetați de către DNA:
- La Înalta Curte de Casație şi Justiție – 75 de judecători (din aproximativ 100);
- La Curtea de Apel Bucureşti – 100 de judecători (din circa 218 de judecători);
- La Curtea de Apel Oradea – 35 de judecători (din circa 40 de judecători);
- La Curtea de Apel Ploieşti – 30 de judecători (din circa 50 de judecători);
- La Curtea de Apel Braşov – 25 de judecători;
- La Curtea de Apel laşi – 20 de judecători (din circa 45 de judecători);
- La Curtea de Apel Constanţa – 15 judecători (din circa 40 de judecători);
- La Curtea de Apel Timişoara – 15 judecători (din circa 60 de judecători);
- La Tribunalul Bucureşti – 85 de judecători (din circa 200 de judecători);
- La Tribunalul Argeş – 25 de judecători (din circa 40 de judecători);
- La Tribunalul Bihor – 30 de judecători (din circa 40 de judecători);
- la Tribunalul Dolj – 25 de judecători (din peste 70 de judecători).
CSM spune că judecătorii au fost presați intenționat de DNA
Cifra de 1.900 de judecători cercetați penal e raportată la cifra totală de judecători. În România sunt aproximativ 4.500 de judecători și aproximativ 2.300 de procurori, spune Consiliul.
CSM menționează că procurorii anticorupție au ajuns la abuzuri. Parchetul făcea cercetarea judecătorilor nu pentru fapte reale, ci „pentru soluțiile dispuse în cauze”.
Consiliul mai adaugă faptul că abuzurile se văd în finalitatea dosarelor. „În majoritatea covârşitoare a situațiilor au fost dispuse soluţii de neurmărire penală”. Dar foarte târziu. Abia „după trecerea unor perioade de timp semnificative”. Asta pentru ca judecătorii să poată fi ținuți în presiune. Și nu doar judecătorii din dosare, ci întregul corp judecătoresc, spune Consiliul.
Cifrele sunt, într-adevăr, uluitoare.
Fie am avut:
- Cei mai corupți judecători din lume (peste 40% cercetați penal la nivelul țări, dar 75% la Înalta Curte) și cei mai slabi procurori, pentru că au închis dosarele.
- Am avut judecători onești, dar procurori care i-au targetat ca să-i distrugă sau să-i șantajeze. Ambele variante sună rău pentru DNA. Mai ales că era același DNA care se lăuda cu rate de condamnare de peste 90%. Dar nu la judecători.
Așa a aratat, în viziunea Secției de Judecători, trecutul, cu judecători vulnerabili. Cine ar vrea să revină la acest trecut? Cei care alcătuiesc acum o mișcare sincronizată. Cine sunt ei?
ONG-uri, experți și Ilie Bolojan
„La campania de denigrare în ansamblul său, care a însoţit măsurile în forță legate de pensii şi salarii, au participat din plin politicieni ai coaliţiei de guvernare, în special de la USR şi PNL”, spune CSM.
„În acest sens, s-a folosit ca pretext un material jurnalistic produs de o entitate de presă, Recorder, ale cărei poziţii publice, de obicei, se aliniază cu cele ale forţelor politice patronate de prim-ministru şi de preşedinte, care a avut ca scop să dezvăluie presupuse acte de corupţie la nivelul Curţii de Apel Bucureşti”, susține Consiliul.
Din mișcare face parte și un grup de lucru al premierului Bolojan, spun judecătorii. „Acest grup de lucru reprezintă o fațadă, o justificare, pentru o execuție a autorităţii judecătoreşti de către puterea executivă, prin modificarea regulilor de organizare a profesiei (legilor justiţiei) în direcția dorită de mediul politic”.
Din grup fac parte „mai multe ONG-uri agreate, care în toată această perioadă au fost extrem de active împotriva judecătorilor (Declic, Funky Citizens), parte în campaniile de denigrare legate de pensii”.
Cum s-a construit „cazul Laura Ștefan”
Este numit și ONG-ul Expert Forum și este referită prezența în ONG a Laurei Ștefan. Ea este una dintre expertele pe justiție cu activitatea cea mai longevivă și recunoscută internațional.
CSM lasă să se înțeleagă însă că Laura Ștefan are o problemă a prezenței în grupul de lucru pentru că „este membru al Comisiei de vetting pentru procurori din Republica Moldova”.
CSM insistă, în mai multe locuri în Hotărâre, pe persoana premierului Bolojan: „Campania s-a bazat pe minciuni repetate constant de o parte a coaliţiei aflate astăzi la guvernare, în special de partea politică aflată sub autoritatea şi influenţa prim-ministrului, de vectorii de presă ai acestora, precum şi de ONG-uri care se afiliază, în mod tradiţional, mesajelor acestora”.
Este atacată, de asemenea, publicația G4Media, căreia i se enumeră articolele „contra”.
Numai că, tradițional, G4Media s-a poziționat printr-o distanță critică față de capii justiției. Iar după ce ziaristul Liviu Avram a venit de la Adevărul la G4Media, frecvența articolelor pe domeniu a crescut. Pentru că Avram scrie dintotdeauna despre justiție.
PSD apare vecin cu CSM în lista celor criticați
Dacă PNL, USR și politicieni din aceste partide sunt menționați de zeci de ori ca parte a grupării care dorește lovitura de stat din justiție, numele PSD apare doar de două ori în document.
În ambele situații, Partidul Social Democrat e referit ca „victimă”, lovit de aceleași persoane sau ONG-uri care critică și CSM.
Prima oară, CSM enumeră PSD ca țintă pe contul de Facebook Corupția Ucide. A doua oară, PSD apare în monitorizarea realizată de CSM a contului de Facebook Funky Citizens, unde este enumerată o postare anti Daniel Băluță – PSD.
„Anti dl. Cătălin Predoiu”
Și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, este amintit, de asemenea, ca victimă a criticilor. În dreptul unor postări de la FB Corupția Ucide și FB Declic, CSM notează: „anti dl. Cătălin Predoiu”.
De partea cealaltă, politicieni precum Dominic Fritz și Cristian Ghinea sunt enumerați drept parte a mișcării care vrea, în mod ilegitim, puterea în justiție.
Alte nume grupate de către CSM în tabăra ocultă: Cătălin Teniță, Laurențiu Ștefănescu, Luben Latcău (viceprimar USR Timișoara), Ana Birchall și Elena Calistru.
Pe „lista neagră” mai sunt Oana Gheorghiu, Ionel Stoica, Diana Mardarovici, Andrei Răzvan Lupu şi Oana Alexandra Cambera.
„Scopul demersurilor este acela de a schimba conducerea legitimă a puterii judecătoreşti,
precum şi de a schimba regulile de organizare a profesiei”, spune CSM.
CSM spune că încrederea în judecători a scăzut în mai puțin de doi ani de la 52% la 35%, ceea ce e „nenatural”
În 2024, 52% dintre cetățeni aveau încredere în judecători, susține CSM.
În 2025, s-a ajuns la 44%.
În august 2025, „după începerea campaniei de denigrare”, s-a ajuns la 35%, spune Consiliul.
Consiliul crede că panta descrescătoare accentuată este rezultatul mișcării care propagă „lovitura de stat în justiție”:
„Această involuție este una nenaturală, fiind generată de mecanisme organizate, coordonate, care au implicat instigări ale puterii politice, preluarea retoricii de către mijloacele media afiliate, inclusiv prin utilizarea unor mijloace informatice (social media), similare altor situaţii interne sau internaționale calificate ca parte a unui atac hibrid”.
Au apelat la Jandarmerie
CSM enumeră metodele folosite de cei considerați complotiști. Printre acestea apar și demonstrațiile de după documentarul Recorder.
Despre demonstrațiile „Justiție Capturată”, CSM afirmă: „Astfel, deşi au fost prezentate ca emanaţie a societăţii civile, având în spate zeci de mii de semnături online, totuşi este de necontestat că ele au fost iniţiate şi organizate cu sprijin profund politic, direct sau indirect, public sau mai puţin public, atât organizatoric, cât şi prin ajutor pentru finanţare prin apel”.
CSM povestește că a aflat de la „autoritățile competente” numărul de participanți, care a fost mic. În materie de adunări publice ordinea și siguranța este asigurată de Jandarmerie. Jandarmeria își face și propriile monitorizări numerice, ca să aloce forțe proporționale.
„Meetingurile organizate nu au adus în stradă mai mult de 2.500 de persoane (potrivit datelor furnizate Consiliului de autoritățile competente), chiar dacă în presa afiliată puterii politice au figurat şi cifre exagerate, de 10.000 de participanţi”, a spus CSM.
Consiliul susține că a identificat conturi suspecte de social media
CSM spune că a cercetat și social media. Și că a descoperit o activitate nefirească.
„La nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost monitorizate nenumărate conturi pe diverse reţele de socializare, false sau vechi, dar activate recent şi aparent interesate subit de situația justiţiei, după ani de inactivitate, demonstrând un fenomen atipic, nenatural, dar foarte eficient de influenţare a percepţiei publicului”.
„Coordonare excepțională”
Și, din nou, apar PNL și USR.
„Alături de acestea (n.r. conturile false din social media), Consiliul a documentat poziţii publice care vin din aceeaşi parte a spectrului politic (în special Uniunea Salvaţi România şi Partidul Naţional Liberal), şi abordează teme legate de sistemul de justiţie, prezentate distorsionat, cu jumătăţi de adevăr sau pur şi simplu minciuni, cu scopul denigrării prin crearea de emoţie publică puternică”.
„În fine, este evidentă campania de presă din partea unor jurnalişti şi personalităţi publice afiliate aceleiaşi zone politice, care emit acelaşi tip de mesaj negativ faţă de justiţie, cu aceleaşi teme, în acelaşi timp, de natură să creeze impresia unei coordonări excepționale”.
„Veritabile coup d’etat”
Într-un asemenea noian de supoziții și de „țintire politică”, punctele valide din documentul CSM ajung să fie greu de remarcat.
De pildă, judecătorii remarcă faptul că prescripțiile au fost integral atribuite, ca percepție publică, instanțelor. Asta, deși statistic urmărirea penală făcută de procurori era cea care întârzia și „mânca” cel mai mult din timpul de prescripție.
Alt exemplu: trece nebăgat în seamă studiul Comisiei Europene care arată că tinerii judecători din România sunt prost plătiți, față de omologii lor din Europa.
Un judecător român debutant are salariul net de 16.863 euro anual, adică jumătate din salariul unui judecător debutant bulgar, care primește 35.622 euro anual.
Când vorbești despre conspirații, cifrele și faptele nu mai sunt remarcate, că nu sunt la fel de spectaculoase, pentru că nu au atracția unei „veritabile coup d’etat”.
Hotărârea integrală a CSM:
