CSM susține că Legea salarizării are vicii de constituționalitate. Consiliul cere o lege separată pentru magistrați

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției punctul de vedere privind proiectul de lege a salarizării în sectorul public. CSM susține că proiectul are vicii de constituționalitate și cere ca salarizarea judecătorilor și procurorilor să fie reglementată printr-o lege specială.

Potrivit CSM, proiectul are trei probleme mari de constituționalitate, prima dintre ele fiind legată de modul în care a fost promovată. Consiliul amintește că articolul 110 alineatul 4 din Constituție prevede că un guvern demis prin moțiune de cenzură „îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.”

Guvernul, acuzat că ocolește Constituția

Astfel, Guvernul nu mai poate iniția proiecte de legi sau emite ordonanțe de urgență. Mai mult, CSM contestă și intenția guvernului Bolojan ca proiectul să fie asumat ca inițiativă legislativă de către miniștrii care au și calitatea de deputat sau senator.

„Chiar dacă Guvernul demis nu ar promova soluțiile normative dorite sub forma unui
„proiect de lege”, ci acestea vor fi preluate de parlamentari în forma unei propuneri legislative proprii, doar pentru a ocoli dispozițiile constituționale, tot nu poate fi ignorat faptul că în realitate reglementarea este inițiată și supusă consultării publice de un guvern demis, fără competențe constituționale în acest sens”, susține Consiliul.

CSM vrea ca magistrații să intre în categoria exceptaților

În al doilea rând, CSM susține că magistrații sunt îndreptățiți să aibă o lege specială care să le reglementeze salarizarea, invocând articolul 205 din Statutul judecătorilor și procurorilor care prevede acest lucru.

Este constestat și modul în care au fost stabiliți coeficienții de salarizare pentru magistrați.

„Prin includerea magistraților în grila comună a sectorului bugetar, în care coeficientul
maxim este plafonat la 8, iar pentru judecătorii de la cel mai înalt grad de jurisdicție și cu
vechime maximă în funcție coeficientul este 5,5, proiectul transformă indemnizația
magistratului dintr-un drept garantat, ancorat într-un regim distinct, într-un drept derivat din
grila generală, supus aceleiași marje de apreciere ca remunerația oricărei alte categorii de
personal bugetar”, se spune în comunicatul CSM.

Judecătorii, cu salariu similar miniștrilor sau mai mare

Este invocat și faptul că există și alte instituții care sunt exceptate de la reglementările din proiectul Legii salarizării: Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Al treilea rând de critici vizează modul în care se stabilesc salariile magistraților, despre care spun că afectează independența justiției. „În flagrantă contradicție cu exigențele care decurg din documentele internaționale și din jurisprudența Curții Constituționale, proiectul de lege nesocotește grav independența financiară a magistraților și subminează rolul de putere în stat care revine autorității judecătorești”, susțin membrii Consiliului.

La acest capitol, CSM amintește că pentru președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este stabilit coeficientul de salarizare 6, inferior Președintelui României (coeficient 8), președinților Senatului și Camerei Deputaților (coeficient 7,50), dar și multor altor funcții care nu se situează la nivel maxim al ierarhiei în cadrul puterilor din care fac parte (vicepreședinții Camerelor Parlamentului – 6,50, secretarii și chestorii Camerelor Parlamentului – 6,45 ș.a.m.d.).

CSM solicită ca un judecător definitiv la nivel de judecătorie să aibă aceeași leafă precum parlamentarii sau miniștrii, urmând ca pentru gradele profesionale mai mari – judecător de tribunal, curte de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție – să existe majorări graduale de salariu.

CSM contestă eliminarea sporurilor

De asemenea, este reclamată scăderea consistentă a salariilor magistraților cu funcții de conducere, precum și apariția unor inechități între salariile magistraților, în funcție de momentul în care intră în profesie. În plus, CSM nu este de acord cu eliminarea sporurilor în domeniul justiției.

„Este dincolo de orice îndoială necesitatea menținerii sporului pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și a sporului pentru păstrarea confidenţialităţii, justificate de condițiile de muncă improprii din instanțe și parchete, de riscurile inerente exercitării profesiilor de judecător și procuror, cât și de solicitarea neuropsihică evidentă specifică funcțiilor judiciare și volumului excesiv de activitate”, precizează sursa citată.

În fine, CSM este nemulțumit și de abrogarea articolului care permitea acordarea diurnei de care
beneficiază judecătorii și procurorii delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu.