Cât de probabil este ca Rusia să folosească arme de distrugere în masă în Ucraina? Scenariile posibile
La trei săptămâni de la invadarea Ucrainei, putem spune cu destulă certitudine că lucrurile nu merg cum vrea Rusia și că ea nu și-a atins încă obiectivele stabilite pentru primele zile ale operațiunii militare. Însă cât de probabil este ca Kremlinul să decidă folosirea unor arme de distrugere în masă?, întreabă The Conversation.
Cu cât mai mult timp atacul Rusiei stagnează, cu atât mai mult crește probabilitatea că ea va lua în considerare acțiuni drastice care ar putea include folosirea unor arme de distrugere în masă. Oricât de improbabil ar părea acest lucru, el nu este imposibil.
Uite scenariile probabile în care ar putea fi folosite arme de distrugere în masă în Ucraina:
Folosirea unor arme chimice de către Rusia
Cea mai plauzibilă utilizare a unei arme de distrugere în masă ține de folosire unei arme chimice. Rusia a deținut odată cel mai mare arsenal de arme chimice din lume, de la gaze iritante precum sarinul și VX, la perită și fosgen.
Deși Rusia pretinde că și-a distrus arsenalul până în 2017, folosirea unor agenți neurotoxici precum Noviciok în tentative de asasinat din 2018 și 2020 demonstrează că ea continuă să dețină arme chimice, deși cantitățile și tipurile (în afară de Noviciok) sunt necunoscute.
Potrivit unor informații, oficiali americani și din statele aliate suspectează că Rusia ar putea plănui (sau lua în considerare) o operațiune de tip „steag fals” care să presupună folosirea unor arme chimice cu scopul de a construi o justificare pentru invadarea Ucrainei, în pofida inconsecvențelor de logică evidente.
În acest context, Rusia ar putea lansa un atac cu arme chimice și să acuze apoi Ucraina de lansarea sa sau să atace o mică porțiune a forțelor proprii cu arme chimice pentru a „justifica” un răspuns cu aceeași monedă. Rusia ar putea afirma de asemenea că a „descoperit” un depozit de arme chimice „ucrainene” și să folosească acest lucru pentru o justificare ad-hoc a invaziei.
Deși toate aceste supoziții sunt la nivel speculativ în momentul de față, Rusia a acuzat deja Ucraina că ar fi efectuat experimente biologice periculoase în colaborare cu Statele Unite, și ele arată că perspectiva folosirii unor arme chimice în Ucraina este una cât se poate de reală.
Dacă arme chimice ar urma să fie folosite, efectele ar fi îngrozitoare, nu doar în ceea ce privește pierderile de vieți omenești, ci și fiindcă zonele afectate ar deveni nelocuibile.
Numeroase arme chimice persistă în mediu și în cazul unor (în special la agenții neurotoxici) un singur contact pe piele este suficient pentru a provoca moartea în decurs de secunde sau minute.
Eforturile de decontaminare a zonelor afectate ar fi incredibil de dificile și periculoase.
Deocamdată nu am văzut soldați ruși în echipamentele de protecție necesare pentru a opera într-un mediu periculos din punct de vedere chimic. Acest lucru sugerează că o folosire a armelor chimice nu este iminentă.
Sistemele Iskander ale Rusiei pot lansa focoase convenționale sau nucleare (FOTO: Konstantin Morozov / Sputnik / Profimedia Images)
Perspectiva lansării unor arme nucleare tactice în Ucraina
Celelalte arme de distrugere în masă relevante în discuția de față sunt cele nucleare, fie că vorbim de cele tactice, fie de cele strategice. Se estimează că Rusia are cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un număr total de 4.477 de focoase, dintre care 1.912 ar fi arme nucleare tactice.
Armele nucleare tactice sunt proiectate pentru a fi utilizate pe câmpul de luptă în timp ce cele strategice sunt folosite pentru a distruge obiective strategice precum orașe. În termeni practici, singura diferență cheie între acestea este sistemul de „livrare”.
Armele nucleare tactice sunt lansate cu ajutorul unor sisteme cu rază mai scurtă, precum artileria, rachete balistice cu rază scurtă, rachete de croazieră și bombardiere tactice.
Dat fiind scopul lor, ele au o putere distructivă mai mare decât cele strategice, dar nu întotdeauna. Majoritatea focoaselor folosite de armele nucleare tactice moderne au o putere explozivă cu mult mai mare decât bombele nucleare folosite de Statele Unite pentru a distruge Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La nivel operațional, armele nucleare tactice ar fi capabile să creeze breșe adânci și late în frontul inamic. Prin urmare, ele ar putea ușura efectuarea unei străpungeri în apărarea ucraineană sau oferi o modalitate de a distruge ținte semnificative precum bazele aeriene.
Pregătirile pentru un astfel de atac ar fi greu de detectat. Numeroase sisteme de arme folosite de Rusia au o capacitate duală, însemnând că ele pot lansa atât focoase convenționale, cât și nucleare.
Deși folosirea unor arme nucleare este puțin probabilă, președintele Vladimir Putin a ordonat punerea în alertă a forțelor de descurajare nucleară ale Rusiei și a lansat amenințări nu tocmai subtile privind arsenalul nuclear al Rusiei ca mijloc de descurajare față de o intervenție a NATO în conflict.
Riscul folosirii unor arme nucleare de către Rusia ar putea însă crește dacă Putin se trezește și mai mult cu spatele la perete și Rusia vede că înaintarea sa este deraiată tot mai mult. Acest lucru este extrem de improbabil, dar nu imposibil.
Ceea ce nu este deloc cunoscut este modul în care Occidentul ar reacționa față de folosirea unor arme nucleare. Deși oprobiul comunității internaționale ar fi justificat, folosirea unor arme nucleare de către Rusia ar putea descuraja Vestul de la o implicare mai mare în Ucraina pentru a evita izbucnirea unui conflict nuclear total.
Intrăm în ape cu adevărat necunoscute. Armele nucleare nu au fost niciodată folosite în perioada ce a urmat dezvoltării lor de către mai multe țări.
Rachetă balistică intercontinentală la o paradă din Piața Roșie (FOTO: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images)
Doctrina nucleară de „dezescaladare” a Rusiei
În cazul escaladării conflictului și a implicării NATO, cel mai grav scenariu ar fi cel al unui schimb nuclear strategic între NATO și Rusia. În acest scenariu ambele părți ar încerca să obțină distrugerea completă a celeilalte, atacând orașe și alte ținte strategice.
În cazul izbucnirii unui război convențional între Rusia și NATO (pe care Rusia l-ar pierde aproape cu siguranță), Moscova va încerca imediat să „dezescaladeze” conflictul, în conformitate cu doctrina sa nucleară.
Deși acest lucru ar putea suna grozav pe hârtie, în practică el înseamnă exact contrariul.
Ceea ce prevede de fapt această strategie este „escaladarea pentru a dezescalada”. Rusia va ținti o escaladare rapidă, până în punctul folosirii unor arme nucleare, pentru a forța NATO să dea înapoi.
Deși acest lucru este alarmant, el este în același timp și cinic de logic. Rusia calculează că NATO ar putea risca un conflict convențional, dar nu un război nuclear. Așadar, o escaladare imediată dincolo de pragul nuclear ar putea cu adevărat să dea de gândit NATO.
Dacă se va ajunge la această situație, Rusia nu va ținti probabil orașe sau concentrări mari de trupe (întrucât acest lucru ar crește riscul susținerii unei riposte în rândul populațiilor statelor membre NATO).
În schimb, Rusia ar putea fie să lanseze un foc de avertisment final (precum detonarea unei arme nucleare deasupra oceanului), fie să lovească câteva ținte strategice dar cu minimizarea pierderilor în rândul forțelor NATO și ale populației civile.
Printre ținte s-ar putea număra baze aeriene, porturi, noduri feroviare și rutiere, depozite de muniție sau de stocare a combustibilului.
Urmărește ultimele evoluții din a 21-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.
INTERVIURILE HotNews.ro