Cât plătesc pentru încălzire și ce ajutoare primesc românii care trăiesc în țările europene friguroase?
În contextul în care frigul s-a instalat în aproape toată Europa am vrut să vedem cum se resimte criza energetică în apartamentele românilor care trăiesc în câteva țări din nordul continentului, cum ar fi Germania, Belgia sau Suedia: cu cât le-au crescut facturile, ce ajutoare primesc de la statele respective, ce temperaturi au în casă?
În 2022 a fost o toamnă blândă, fapt ce i-a ajutat inclusiv pe liderii politici europeni ce s-au văzut puși în situația de a rezolva o uriașă problemă energetică, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei.
Sfârșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie au adus însă și frigul, așa că problema încălzirii locuințelor a devenit una cât se poate de concretă. Conform datelor Eurostat, prețurile energiei electrice pentru consumatori în UE sunt cu 35% mai mari față de anul trecut.
Pentru că înlocuirea aprovizionării cu gaze din Rusia cu surse de aprovizionare din UE necesită timp, țările membre au adoptat un regulament de urgență de la 1 decembrie până pe 31 martie 2023 și trei măsuri pentru reducerea facturilor la energie: obligația pentru țările UE de a reduce consumul cu cel puțin 5% în orele de vârf, plafonarea veniturilor producătorilor de energie electrică, cât și introducerea unei contribuții de solidaritate din partea întreprinderilor din sectorul combustibililor fosili.
În România, persoanele vulnerabile (pensionari, persoane cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2000 lei) vor primi un ajutor de încălzire de 1400 de lei, în două tranșe de câte 700 lei, una în februarie și cealaltă în septembrie 2023.
Pentru a vedea ce se întâmplă în alte state, am vorbit cu mai mulți români din Germania, Belgia și Suedia și i-am întrebat cu cât le-au crescut
facturile, ce ajutoare au primit de la statele respective ce temperaturi au în casă. Iată ce au răspuns:
Maria, 40 de ani, Germania: „Statul a oferit cetățenilor 300 de euro, sumă impozabilă”
Maria este bucătar și locuiește de 10 ani în Germania. Momentan, spune ea, nu a resimțit foarte tare criza energetică, dar susține că lucrurile se vor schimba de anul viitor.
„Suntem mai atenți, ce-i drept, iar dacă nu suntem acasă, dăm căldura mai încet. În general, avem în jur de 22 de grade în casă. Nu cred că interesul statului este de a ajuta cetățenii, iar facturile le vom vedea anul viitor la regularizare”, spune româna.
Anul trecut, explică Maria, ea plătea 40 de euro la curent, iar acum plătește 80 de euro. În luna mai a fiecărui an, adaugă femeia, se face regularizare, iar dacă a plătit prea mult, firma de electricitate plătește înapoi diferența, iar dacă nu, o plătesc ei.
„Statul a oferit cetățenilor 300 de euro, sumă impozabilă, ca și ajutor (n.r.- e vorba despre un ajutor de încălzire care s-a acordat o singură dată, impozabil, și care s-a adăugat la salariul plătit de angajator). În mână, eu am luat 260 de euro”, încheie femeia.
Florin, Belgia: „În casă, am schimbat temperatura de la 22,5 grade la 21 ziua și 22 noaptea”
Florin susține că inflația i-a stricat toate planurile pe anul acesta, iar efectele acesteia s-au simțit serios în bugetul casei.
„Am hotărât să facem mai puține activități în zona de divertisment, adică nu mai plecăm în mici excursii în zonă, mergem mai puțin la cinema și am renunțat la fast-food sau orice lucru care nu este necesar. În casă, am schimbat temperatura de la 22,5 grade la 21 ziua și 22 noaptea”, susține el.
În tot acest context, românul vorbește despre cum încearcă să le explice și copiilor despre energie și prețuri ridicate și crede că „singura chestie pozitivă, dar cu impact negativ asupra viitorului, este încălzirea globală, și anume faptul că temperaturile mai mari anuale au determinat oamenii să pornească centralele termice mai târziu.”
Târgul de Crăciun din Bruxelles. FOTO: NICOLAS MAETERLINCK / Belga Press / Profimedia
Emma, 30 de ani, Belgia: „Anul trecut plăteam lunar 150 de euro pe gaz și curent, iar din vară factura a crescut la 281 de euro”
Emma locuiește de șase ani în Belgia și spune că momentan se descurcă să-și plătească facturile, deși urmează să-și primească factura de recalculare.
A primit de la stat un ajutor de 100 de euro pentru curent, dar crede că statul ajută prea puțin familiile cu venituri mici și mijlocii, mai ales și în contextul inflației.
„În casă, este mai rece cu 2-3 grade față de anii trecuți, însă am doi copii mici și nu îmi permit să las centrala oprită. Pe timp de noapte am o temperatură de 20,5 grade, iar pe timp de zi de 19-20 de grade. Anul trecut plăteam lunar 150 de euro pe gaz și curent, iar din vară factura a crescut la 281 de euro”, zice ea.
Alin, 30 de ani, Belgia: „Statul belgian a redus TVA-ul de la 21% la 6%, ceea ce înseamnă o economie pentru cetățeanul de rând”
Alin este plecat din România de zece ani și muncește ca și tapițer. „Criza energetică o resimt în facturile care au crescut, chiar și de trei ori”, zice el.
Românul mărturisește că are în casă o temperatură de 22 de grade, iar atunci când este plecat are 19 grade.
„N-am făcut momentan economie, dar vom fi nevoiți pentru a reuși să trecem cu brio peste această iarnă”, adaugă el. Alin spune că anul trecut factura de gaz și electricitate îl ducea la 150 de euro pe lună, iar acum plătește 550 de euro pe lună.
„Statul belgian a redus TVA-ul de la 21% la 6%, ceea ce înseamnă o economie pentru cetățeanul de rând, însă nu exagerat de mare. Un alt sprijin este prima pentru gaz și electricitate pentru ultimele două luni ale anului curent”, încheie tânărul.
Dana, 41 de ani, Belgia: „Criza se va simți serios în primăvara lui 2023”
Dana are un job în administrație și vorbește despre cum criza energetică se simte „grav la portofel”, motiv pentru care încearcă să facă economie așa cum poate, fără a sta în frig.
„Cel mai grav va fi anul viitor, când vine regularizarea. Am norocul să locuiesc alături de familie într-o casă nouă, foarte bine izolată, unde temperatura se menține peste zi destul de bine, iar iarna este normal să fie mai rece”, zice ea.
Românca spune că folosește termostatul și are un plan bine stabilit, dimineața o oră și seara două ore – are o temperatură constantă de 17-18 grade, iar când pornește centrala în locuință se fac 20 de grade.
„Nu simt o nevoie să fac economie, ci mai mult o teamă de facturi și regularizare. Anul trecut plăteam 100 de euro pe lună la curent, iar anul ăsta 180 de euro, deci aproape dublu.”
În ceea ce privește ajutorul statului, Dana spune că s-a vorbit despre acordarea de subvenții dar sumele despre care se discută sunt extrem de mici față de cât va fi factura și „încă nu a primit nimic.” „Criza se va simți serios în primăvara lui 2023”, explică ea.
Laurențiu, Germania: „În casă avem undeva între 19 și 21 de grade”
Laurențiu susține că toată lumea resimte criza energetică, de la costul carburanților la cel al energiei electrice.
„Încercăm să economisim, firește, dar mai mult ca o probă, să vedem cât de mult putem reduce din costuri. În casă avem undeva între 19 și 21 de grade”, precizează el. Românul spune cum costurile la energia electrică au crescut substanțial, iar 1 kWh s-a făcut de la 27 de cenți la 40 de cenți.
„Noi consumăm circa 200 kWh pe lună, în jur de 80 de euro”, spune românul. Laurențiu adaugă faptul că în Germania există mai multe pachete de ajutor și subvenții de la stat, însă unele dintre ele vin foarte greu.
Cosmin, Belgia: „Prețul s-a dublat, deși am consumat mai puțin”
Cosmin folosește păcură pentru încălzire și spune că prețul combustibililor l-a afectat direct, deoarece a explodat în această toamnă.
„Costurile la apă caldă și căldură au crescut cu cel puțin 40%. La energie electrică, prețurile s-au dublat, deși am consumat mai puțin curent electric față de anul precedent.
Cu toate astea, furnizorul de energie electrică a dublat facturile pentru anul următor, așa că probabil prețurile vor crește. Sistemul este asemănător cu cel introdus recent în România, prin care se plătește curentul în funcție de anul precedent”, zice românul.
Cosmin a investit anul ăsta și într-un șemineu pe lemne, pentru a ajuta la încălzirea casei, dar spune cum folosește mai mult căldura pentru dormitoare, în timpul serii, când toată familia este acasă.
El are 18 grade pe timp de zi, iar seara o temperatură de 20 de grade. Din partea statului, singurul ajutor pe care l-a primit până acum a fost o subvenție de 225 de euro, pentru cei care folosesc păcura pentru a încălzi locuințele.
Bloc din Stockholm, în preajma Crăciunului. FOTO: AFP/ Profimedia
Robert, 53 de ani, Suedia: „S-au triplat prețurile”
Robert este plecat de 34 de ani din țară și povestește cum locuiește într-o vilă, unde are încălzirea pe bază de peleți, deși se gândește serios să găsească o rezolvare cu energia eoliană, deoarece locuiește aproape de mare unde este mult vânt.
„Acum încălzesc doar două camere și baia, iar cu peleți și curent ajung să plătesc între 4500 și 6000 de coroane suedeze pe lună, adică undeva între 415 și 551 de euro pe lună”, explică el.
Robert zice că sacul de 16 kilograme de peleți s-a scumpit de la 4 la 10 euro, iar anul trecut plătea în jur de 2-3 mii de coroane (180-270 de euro) și încălzea mai mult.
Octavian, 43 de ani, Suedia: „Anul trecut am plătit 1200 de euro tot anul, iar anul ăsta cred că energia electrică mă va costa undeva la 2500 de euro”
Octavian locuiește de 10 ani în Suedia, unde are o mică companie de transport. Românul simte criza energetică, dar spune că nu face economie, iar în casă are constant 26 de grade pe timp de iarnă.
În schimb, adaugă el, facturile s-au dublat, deși speră ca statul să-și respecte promisiunea față de cetățeni și să le ofere acestor subvenții.
De exemplu, anul trecut am plătit 1200 de euro tot anul, iar anul ăsta cred că energia electrică mă va costa undeva la 2500 de euro”, zice el.
Dacă locuiți într-un alt stat din UE și vreți să ne spuneți cum resimțiți criza energetică vă rugăm să ne scrieți în comentarii sau pe pagina de Facebook a HotNews.ro.
INTERVIURILE HotNews.ro