„Cu bocanci la sol și avioane în aer”. Aliaţii europeni fac zid în jurul Ucrainei, însă admit că în ecuație este nevoie un partener-cheie

Liderii europeni care sprijină Kievul au strâns rândurile duminică la summitul de la Londra pentru a sprijini Ucraina, angajându-se să facă mai mult pentru securitatea Europei şi să se înarmeze mai mult, insistând în acelaşi timp asupra necesităţii de a păstra un sprijin puternic din partea Statelor Unite, notează France Presse.

Summitul de duminică a confirmat diferenţa de abordare dintre preşedintele american Donald Trump, care doreşte un acord de pace rapid între Rusia şi Ucraina, şi liderii europeni, care par dispuşi să continue susţinerea militară a Kievului până când acesta ar obţine o pace pe care ar considera-o convenabilă, scrie AFP.

Ruperea relaţiei transatlantice nu este o perspectivă dorită de liderii europeni. ”Europa trebuie să facă grosul muncii, dar, pentru a apăra pacea pe continentul nostru şi pentru a reuşi, acest efort trebuie susţinut puternic de Statele Unite”, a declarat după summit gazda acestuia, premierul britanic Keir Starmer.

Oficialul a anunțat duminică un nou ajutor financiar cu destinație militară al țării sale pentru Ucraina, în valoare de două miliarde de dolari și care va permite Kievului să achiziționeze peste 5.000 de rachete antiaeriene pentru a sprijini apărarea țării împotriva Rusiei.

Starmer a confirmat, de asemenea, planurile de a forma „o coaliție voluntară” pentru a pune în aplicare un potențial acord de pace în Ucraina, despre care a declarat că Regatul Unit este pregătit „să îl sprijine cu bocanci la sol și avioane în aer”.

Starmer a insistat că SUA sub conducerea lui Donald Trump este încă un aliat de încredere și a lăsat să se înțeleagă că a vorbit despre planurile sale cu președintele american, notează The Guardian.

Și preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a afirmat că garanţiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru „tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră”, punctând însă că acestea nu vor putea fi asigurate fără un sprijinul Statelor Unite.

Țările NATO vor să crescă cheltuielile militare

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că o serie de țările aliate au semnalat planurile de a crește cheltuielile de apărare, în timp ce a îndemnat mass-media să „înceteze să bârfească despre ceea ce SUA ar putea sau nu ar putea face” și a insistat că țara rămâne angajată față de NATO.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că există o conștientizare în creștere a faptului că „trebuie să reînarmăm urgent Europa” și a afirmat că europenii doresc să lucreze la „transformarea Ucrainei, practic, într-un porc spinos de oțel care poate provoca indigestie potențialilor invadatori”.

Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că speră ca planurile UE, care urmează să fie prezentate săptămâna viitoare, „să transmită un impuls foarte clar, arătându-i lui Putin și Rusiei că nimeni aici, în Occident, nu intenționează să cedeze șantajului și agresiunii sale”.

Însă Tusk a dezvăluit că țările aliate nu sunt pe deplin de acord cu privire la confiscarea activelor rusești din vest, deoarece unele țări „se tem de consecințele fie pentru moneda euro, fie pentru sistemul bancar”.

Premierul canadian, Justin Trudeau, l-a apărat cu pasiune pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski afirmând că, în comentariile sale din Biroul Oval de vineri, „a subliniat în foarte multe cuvinte că Vladimir Putin este un mincinos și un criminal și că nu se poate avea încredere în el că își va ține cuvântul în niciun fel”.

Meloni l-a lăudat pe Zelenski

Premierul italian, Giorgia Meloni, a lăudat discuțiile privind o situație „foarte delicată și complexă”, afirmând că obiectivul-cheie pentru ea a fost de a nu permite ca Occidentul să fie divizat în abordarea pentru rezolvarea crizei.

Meloni, considerată o apropiată a lui Trump, l-a lăudat pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru analiza sa „rațională”, în ciuda întâlnirii explozive din Biroul Oval de vineri, și a spus că acesta caută soluții pentru a ieși din această situație.

Ea a spus că nu există încă un singur plan specific de desfășurare a trupelor, ci mai multe idei generale care încă trebuie discutate în continuare, dar a confirmat că nu există planuri pentru trimiterea de trupe italiene în Ucraina.

De asemenea, ea și-a exprimat scepticismul cu privire la ideea unei umbrele nucleare europene, avertizând că aceasta ar putea duce la un „dezangajament” din partea SUA.

Keir Starmer şi Emmanuel Macron au adus insistent în discuţie tema trimiterii unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina ca garanţie de securitate pentru această ţară, deşi Rusia a transmis clar că se opune prezenţei trupelor străine pe teritoriul ucrainean, iar poziţia exprimată până în prezent de administraţia Trump este că oferirea unor astfel de garanţii Ucrainei trebuie să revină exclusiv europenilor.

Reacția lui Zelenski după summit

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că țara sa a simțit un sprijin puternic la summitul liderilor europeni de duminică de la Londra, organizat la inițiativa premierul britanic Keir Starmer, relatează Sky News.

Liderul de la Kiev a scris pe contul său de Telegram că că unitatea europeană a fost la un „nivel extrem de ridicat care nu a mai fost văzut de mult timp”.

„Lucrăm cu toții împreună în Europa pentru a găsi o bază de cooperare cu America pentru o pace adevărată și o securitate garantată”, a adăugat el.

Summitul a avut loc după ce liderii s-au raliat în jurul lui Zelenski în urma unei confruntări aprinse cu președintele american Donald Trump și vicepreședintele JD Vance la Casa Albă.

Zelenski a fost însoțit de 18 lideri mondiali, inclusiv Sir Keir Starmer, pentru a discuta despre garanțiile de securitate pentru Ucraina și despre modul în care Europa poate sprijini țara.

Un oficial american sugera ca Zelenski să demisioneze

În timp ce liderii europeni îşi manifestau sprijinul faţă de Zelenski, oficiali americani dădeau presei declaraţii prin care îi sugerau acestuia să demisioneze, în urma altercaţiei avute vineri la Casa Albă cu Trump.

Potrivit consilierului acestuia pentru securitate naţională, Mike Waltz, atitudinea lui Zelenski ridică îndoieli serioase cu privire la voinţa sa de a face pace cu Rusia.

„Dacă devine clar că preşedintele Zelenski, fie din motive personale, fie politice, nu are voinţa de a pune capăt luptelor din ţara sa, atunci cred că avem o problemă reală”, a subliniat Waltz, într-o declaraţie acordată postului CNN.

În acest context, şi cu puţin timp înainte de summitul de la Londra, premierul britanic a anunţat că lucrează cu preşedintele francez Emmanuel Macron la „un plan pentru a pune capăt luptelor” în Ucraina, plan ce va fi prezentat apoi Statelor Unite. Planul implică şi o „coaliţie de voluntari” din rândul ţărilor europene care să ofere Ucrainei garanţii de securitate în cazul unui acord de pace cu Rusia, dar să beneficieze şi de sprijinul SUA.

Sursă foto: Dreamstime.com