Cu Bolyai la Bruxelles. De ce? (de Dan Tapalaga)

UDMR supraliciteaza acum tema universitatii de stat cu predare in limba maghiara la Cluj dupa ce, in toamna anului trecut, subiectul fusese exploatat la maxim de radicalii maghiari. Atunci, asa numitul Comitet de Initiativa Bolyay (CIB), care militeaza pentru separarea universitatii Babes – Bolyai, declansa scandalul placutelor bilingve.

La acea vreme, liderii UDMR declarau ca este vorba de simple actiuni „de mediatizare cu orice mijloace”, prin care radicalii (CIB, sprijiniti de Convenentia Nationala a Maghiarilor din Transilvania si Consiliul National al Secuilor) incearca sa se impuna in fata electoratului maghiar.

Or, iata ca UDMR incearca sa se impuna tot cu tema Universitatii Bolyai si o aduce, prin initiativa celor trei europarlamentari, in legislativul de la Bruxelles.

Ce a putut determina iesirea UDMR din pasivitate? In primul rand, competitia interna dura pentru accesul in legislativul european. Laszlo Tokes, liderul aripii radicale, candideaza ca independent, iar UDMR are propria lista de 12 candidati.

Uniunea are insa un handicap serios in fata radicalilor din cauza ca Nagy Zsolt, capul de lista, este pus sub acuzare in asa numitul dosar de „spionaj si tradare.” Insusi Marko Bela, liderul Uniunii, este cercetat de DNA. Prin urmarea, Uniunea are nevoie ca de aer sa recupereze cumva terenul pierdut amplificand o tema care s-a aflat pe agenda sa, dar fusese confiscata de radicali.

De unde insa disperarea? Daca la toamna vor candida separat, UDMR cu lista celor 12 si Laszlo Tokes ca independent, maghiarii din Romania risca sa nu fie reprezentanti in Parlamentul European. O posibilitate recunoscuta chiar si de liderii UDMR.

Senatorul Peter Ekstein Kovacs spune ca, daca Laszlo Tokes nu va accepta colaboarea, adica intrarea pe o lista comuna, atunci „UDMR va avea zile grele”.

Asta pentru ca orice competitie interna poate avea urmari catastrofale pentru comunitatea maghiara. Pragul electoral de 5% (care se aplica si la euroalegeri nu doar la scrutinul intern) devine imposibil de atins daca voturile maghiarilor (in total 7% din populatia cu drept de vot din Romania) se impart in doua. Altfel spus, devine o chestiune de supravietuire.

UDMR isi va juca in toamna viitorul politic iar pe fondul decredibilizarii liderilor sai are toate sansele sa rateze accesul in PE.

Senatorul Peter Ekstein Kovacs admite ca initiativa celor trei europarlamentari citez „este un gest facut poate si de dragul electoratului, care doreste punerea piciorului in prag”. In ce priveste induplecarea episcopului reformat Laszlo Tokes de a renunta la candidatura sa ca independent, senatorul UDMR pare optimist.

Ekstein Kovacs ne-a declarat ca episcopul va avea pe 30 iunie o intalnire cu cele sase asociatii civice care i-au sprijinit candidatura si ca tot atunci s-ar putea lua o decizie in privinta colaborarii cu UDMR.

Pana una alta insa, devine tot mai clar ca UDMR incearca sa recupereze temele populare in comunitatea maghiara si se bucura de lobby extern.

In scrisoarea prin care Guvernul Ungar isi exprima ingrijorarea fata de cercetarea unor lideri UDMR, se mai amintea ca „fostul ministru roman de externe, Mihai Razvan Ungureanu, a promis ca la data de 1 iulie 2007 vor fi amplasate placute in limba maghiara in cadrul Universitatii Babes Bolyay din Cluj”.

In aceeasi scrisoare se mai arata ca „partea maghiara asteapta progrese in legatura cu problemele legate de UBB”. Insasi demisia lui Marko Bela din postul de vicepremier are tot semnficiatii electorale. Liderul UDMR vrea sa transmita alegatorilor maghiari ca nu se agata de putere de teama anchetelor DNA in care este si el implicat.

In chestiunea infiintarii Universitatii de stat cu predare in limba maghiara, liderul UDMR are insa un dezavantaj in fata radicalilor. Uniunea s-a aflat tot timpul la putere si n-a reusit sa faca nimic. Marko Bela nici nu poate acuza Guvernul din care face parte, dar ar trece si la actiune.

Prin urmare, a ales calea ocolita a presiunilor dinspre Bruxelles. Un gest pur electoral, fara prea mari sanse de finalizare. Tema infiintarii Universitatilor de stat pe criterii etnice nu are prea multa priza la Bruxelles si sunt slabe sanse ca propunerea celor trei sa fie adoptata de europarlamentari si sa se transforme intr-o recomandare.

Comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, afirmase, intr-un interviu, ca in Europa nu exista universitati de stat infiintate pe criteriul etnic si ca problemele de la UBB Cluj trebuie rezolvate in baza autonomiei universitare.