„Dosarul de la Craiova” a ajuns să concentreze felul în care sunt judecate în România infracțiunile comise de magistrați. La început, un magistrat a dorit să sesizeze Curtea de Justiție a UE. A vrut să o întrebe cine instrumentează dosarele cu magistrați: DNA sau Parchetul General (PG)?
În acel moment, procurorul general Cristina Chiriac a solicitat ÎCCJ ca dosarul de la Craiova să fie mutat la o altă instanță, în afara Craiovei.
S-a „băgat în fața” a 50 de cereri
Cererea PG a fost înregistrată la ÎCCJ și s-a judecat în câteva zile. În așteptare mai erau 50 de cereri, din iunie.
Decizia ÎCCJ a fost să se mute dosarul, adică s-a aprobat cererea Cristinei Chiriac.
HotNews a aflat că, între cerere și judecare, practic în aceeași zi, procurorul general Cristina Chiriac a făcut o cerere specială.
În această cerere specială, consultată de redacție, Cristina Chiriac o anunța pe Lia Savonea că a doua zi, la amiază, avea loc procesul la Craiova și își exprima suspiciunile în legătură cu imparțialitatea magistraților de la Curtea de Apel Craiova. Cum s-au derulat evenimentele.
Procurorul general Chiriac: „Imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată”
Pe 14 septembrie, a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul în care Parchetul General a cerut strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Craiova. Dosarul a primit termen pe 17 septembrie. Apoi a fost devansat termenul pe 15, a doua zi.
Pe 14 septembrie, în aceeași zi cu înregistrarea, procurorul general Cristina Chiriac a trimis președintei instanței supreme, Lia Savonea, o cerere de urgentare a soluționării cauzei.
„Există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată și că, în lipsa garanțiilor de imparțialitate, măsura solicitată este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil”, se arată în solicitarea trimisă de Cristina Chiriac Liei Savonea.
„Față de importanța aspectelor puse în discuție precum și față de împrejurarea că procedura întrebărilor preliminare presupune atât o etapă națională în care instanța verifică dacă sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea CJUE cât și etape ulterioare de înregistrare, analiză a cererii de către Curte, urmată de etapa de conformare a instanței național, apreciem că se impune judecarea cu celeritate a cererii de strămutare. Pe cale de consecință, solicităm ICCJ stabilirea unui termen scurt în prezenta cauză”, a mai spus șefa PG.
Cererea procurorului general, aprobată rapid
În cererea de urgentare, Cristina Chiriac a indicat articolul 8 din Codul de procedură penală.
Articolul indicat arată că „Organele judiciare au obligaţia de a desfăşura urmărirea penală şi judecata cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali, astfel încât să fie constatate la timp şi în mod complet faptele care constituie infracţiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil”.
Solicitarea procurorului general a fost aprobată rapid de președinta instanței supreme. Termenul stabilit inițial pentru 17 septembrie a fost preschimbat pentru 15 septembrie, la ora 8.
Dosarul a fost judecat rapid, la ora 8:55 instanța supremă anunțând admiterea cererii de strămutare și anularea tuturor actelor procedurale efectuate în dosar de către judecătorul Curții de Apel Craiova.
Parchetul General nu a mai formulat cereri de strămutare
Datele centralizate de HotNews pe 2026 de pe portalul instanței supreme arată că Parchetul General nu a mai formulat cereri de strămutare a unor dosare în numele unui Parchet din subordine. Procurorii din CSM au spus chiar mai mult: că e fără precedent.
De la începutul anului și până în prezent, 62 de cereri de strămutare a unor dosare penale au fost înregistrate la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit datelor înregistrate pe portalul ICCJ. Niciunul nu a fost soluționat a doua zi după înregistrare.
Mai mult chiar, 50 dintre ele nu au avut nici măcar un prim termen de judecată. Toate cele 50 de dosare care așteaptă judecarea au fost înregistrate la instanța supremă cu mult înaintea cererii Parchetului General, unele încă din luna iunie.
Cine a decis strămutarea
Decizia de strămutare a dosarului de la Craiova a fost luată cu opinia separată a judecătoarei Aida Rodica Popa, care s-a opus.
Judecătorii care au decis strămutarea au fost Luminița Criștiu Ninu și Andrei Cosmin Mitrache. Acesta din urmă este fost magistrat al Curții de Apel Craiova. Mitrache este fratele avocatului Bogdan Mitrache, condamnat de două ori pentru trafic de influență. Mai relevantă decât relația de rudenie este faptul că avocatul, a susținut DNA în actul de punere sub acuzare într-un proces câștigat, a spus că „Mitrache Ion Bogdan s-a prevalat de relaţia de rudenie apropiată cu fratele său, magistrat judecător din cadrul Curţii de Apel Craiova, Secţia Penală”.
Despre cererea de strămutare
Cererea de strămutare a unui dosar penal poate fi făcută de părțile din dosar respectiv procuror care reprezintă parchetul la proces, potrivit Codului de Procedură Penală:
- „Strămutarea poate fi cerută de părţi sau de procuror.
- Cererea se depune la instanţa de unde se solicită strămutarea şi trebuie să cuprindă indicarea temeiului de strămutare, precum şi motivarea în fapt şi în drept.
- La cerere se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază”.
În cazul de față, procurorul general al Parchetului Curții de Apel Craiova și adjunctul său ar fi refuzat să întocmească cererea de recuzare a judecătoarei Sorina Marinaș, care pusese în discuție sesizarea CJUE, sau de strămutare a dosarului, astfel că procurorul general Cristina Chiriac s-a implicat personal.
Reacția CSM
În ziua pronunțării deciziei ICCJ, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii s-a autosesizat și a pus în discuție, într-o ședință urgentă, sesizarea Inspecției judiciare.
„Această ședință a Consiliului a fost convocată la solicitarea multor colegi din țară care consideră că ar exista anumite probleme de legalitate în cazul măsurilor luate în această speță de la Craiova, care a devenit destul de celebră.
Consider că ar trebui urmată calea legală și este normal să dăm posibilitatea Inspecției Judiciare să facă anumite verificări, așa cum este abilitată de lege, astfel încât să lămurim această chestiune care apare pentru prima dată în practica parchetelor. Având în vedere subiectul de pe ordinea de zi, consider că unii membri de drept al Consiliului s-ar afla într-o stare de incompatibilitate în această zi”, anunța procurorul Sandu.
Votul lui Predoiu a înclinat balanța
După două ședințe ale Secției pentru Procurori a CSM, la care a participat, după o îndelungată absență, și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, decizia de a sesiza Inspecția Judiciară a picat, la un singur vot.
Au votat împotriva sesizării Cristina Chiriac, ministrul Predoiu și procurorii CSM Daniel Horodniceanu și Mărioara Sîntion au votat împotriva sesizării Inspecției Judiciare (IJ). Ceilalți trei procurori din CSM, Bogdan Staicu, Claudiu Sandu și Emilia Ion, au votat pentru sesizarea IJ.
În cadrul ședinței, ministrul Predoiu și-a anunțat susținerea față de Cristina Chiriac și a cerut același lucru și procurorilor din CSM. „Avem nevoie de un procuror general puternic”, a invocat Predoiu în ședință.
Miza intervenției Parchetului General în acest caz o reprezintă blocarea unor clarificări din partea CJUE pe tema stabilirii competenței parchetelor în cazul infracțiunilor comise de magistrați în România.
Cristina Chiriac a insistat încă de la momentul candidaturii sale la șefia PG ca magistrații să fie investigați de Secția Specială a Parchetului General și nu de către DNA.
