Cum a ajuns liderul populist britanic Nigel Farage, un critic al românilor, într-o luptă derizorie cu Contele Tomberon pentru un loc în parlament

Nigel Farage a declanșat un scrutin parțial în circumscripția sa parlamentară, pentru a scăpa de presiunile unei anchete privind o uriașă donație primită de la un cripto miliardar. Principalul său adversar este însă un candidat satiric și mulți observatori cred că strategia electorală a lui Farage a eșuat, scriu AFP, Reuters și New York Times.

Alegătorii britanici din circumscripția Clacton votează joi în cadrul unor alegeri parțiale în care Nigel Farage, liderul partidului populist Reform UK, înfruntă o serie lungă de candidați, în frunte cu un comediant cunoscut sub numele de Contele Tomberon.

Niciunul dintre principalele partide politice din Marea Britanie, cu excepția Reform, nu și-a prezentat un candidat, așa că Farage s-a trezit fără să-și dorească în această luptă neobișnuită cu comediantul – pe numele său real Jonathan Harvey.

Alegătorii din Clacton, o circumscripție care cuprinde orașul Clacton-on-Sea, din comitatul Essex, în estul Angliei, îl vor vota cel mai probabil cu o largă majoritate pe Farage, liderul cu un puternic discurs antimigrație, care a vorbit critic de mai multe ori despre românii din Marea Britanie.

Dar sondajele naționale au sugerat în același timp că mai mulți britanici îl preferă fie și în glumă pe Contele Tomberon, așa că victoria lui Farage riscă să fie aruncată în derizoriu, spun unii observatori.

Cum s-a ajuns aici?

O donație nedeclarată, o anchetă și o strategie electorală

Alegerile au fost declanșate de decizia lui Farage de a renunța la mandatul de parlamentar câștigat în Clacton la ultimele alegeri și de a candida din nou, cu scopul de a-și reconfirma legitimitatea.

Farage, care este ținta unei anchete pentru o donație nedeclarată de 5 milioane de lire sterline primită de la cripto-miliardarul britanic din Thailanda, Christopher Harborne, a declarat că speră ca un nou mandat primit în Clacton să demonstreze că alegătorilor săi nu le pasă de această chestiune.

El a afirmat că a fost ținta unei „demonizări constante” din partea presei și a criticilor săi.

Ancheta privind finanțele sale, a susținut el, este dovada că „establishmentul a decis acum că nu ne poate învinge pe calea corectă, așa că a ales să recurgă la mijloace murdare”.

Intenția sa de a organiza alegerile parțiale, au speculat mulți, a fost de a anticipa ancheta Camerei Comunelor, care, în cel mai rău scenariu, ar putea duce la expulzarea sa din Parlament.

Un alt motiv, au observat comentatorii, a fost intenția sa de a impulsiona partidul Reform.

De mai bine de un an, acesta a fost partidul cu cel mai mare scor în sondaje din Marea Britanie și a prosperat datorită publicității rezultate.

Recent, Reform a căzut pe locul doi în sondaje, pe primul loc urcând, posibil temporar, Partidul Laburist, care a beneficiat de apariția unui nou lider și a unui nou prim-ministru, în persoana lui Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer.

Candidații satirici și exercițiul de democrație

Farage va câștiga cel mai probabil cu o majoritate zdrobitoare scrutinul de joi. Un sondaj recent a sugerat că ar putea obține 73%.

Însă, deși a încercat să prezinte aceste alegeri ca o confruntare între „popor și establishment”, toate celelalte partide politice importante au refuzat să participe.

Acestea au calificat demersul drept o scamatorie politică menită să distragă atenția de la ancheta parlamentară privind donația nedeclarată de milioane de lire sterline.

Așa a ajuns Farage să se confrunte cu Contele Tomberon.

Există o explicație pentru acest demers, în care candidații satirici luptă cu establishmentul într-un mod glumeț și exersează practic democrația.

Orice cetățean britanic, irlandez sau din Commonwealth cu drept de vot, cu vârsta de peste 18 ani, poate candida la alegerile parlamentare din Marea Britanie, cu condiția să plătească o garanție de 500 de lire sterline și să obțină susținerea a 10 persoane care locuiesc în zona respectivă.

Pragul pentru participarea în alegeri este unul permisiv.

Prin urmare, de-a lungul anilor, politicienii britanici au împărțit în mod obișnuit scena cu candidați satirici îmbrăcați în costume amuzante, de la Elmo până la reprezentanții partidului „Raving Loonies” („Nebunii furioși”).

Contele Tomberon a studiat la Oxford

Contele Tomberon este un personaj interpretat de Jonathan Harvey, scriitor și comediant în vârstă de 46 de ani, care se înscrie în lunga tradiție britanică a candidaților politici excentrici satirici.

El se descrie ca fiind un războinic spațial intergalactic de pe planeta Sigma IX. Printre angajamentele sale electorale se numără promisiunea de a construi „cel puțin o locuință la preț accesibil” și de a „reduce impozitele dumneavoastră și de a le mări pe ale tuturor celorlalți”.

Harvey a candidat la mai multe alegeri recente. La recentele alegeri parțiale, în care prim-ministrul Andy Burnham a câștigat cu 24.927 de voturi, Contele Tomberon a obținut doar 95.

El l-a provocat pe fostul prim-ministru conservator Rishi Sunak și a candidat și împotriva unei foste prim-ministre, Theresa May, într-o încarnare anterioară sub numele de Lordul Găleată, pe care a fost nevoit să o abandoneze din cauza unui litigiu privind drepturile de autor.

De asemenea, a candidat la alegerile pentru primăria Londrei împotriva primarului Sadiq Khan.

Posibil important de precizat este că Harvey, omul din spatele costumului, a studiat la Universitatea din Oxford, unde a urmat studii de filologie clasică. New York Times a remarcat că, într-o apariție recentă în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”, el a dat dovadă de o fluență uimitoare în greaca veche.

De asemenea, a lucrat la emisiuni satirice britanice în calitate de scenarist de comedie, inclusiv pentru Armando Iannucci, creatorul serialului „Veep”.

Într-un interviu acordat New York Times, comediantul a sugerat că el va fi adevăratul câștigător al scrutinului de joi, indiferent de scorul real al alegerilor.

Cine este și ce vrea Farage

În calitate de lider al partidului Reform UK, Farage este cel mai proeminent populist de dreapta din Marea Britanie, concentrându-se pe campaniile antimigrație și în favoarea reducerii impozitelor și a dereglementării, în special în ceea ce privește criptomonedele.

Politician cu experiență, care a militat timp de peste două decenii pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și care a condus mai multe partide, Farage este un aliat al președintelui Trump și și-a creat o imagine similară.

El a avertizat de mult timp asupra unei „invazii” a migranților și a criticat vehement establishmentul de la Westminster.

Farage a a avut în câteva rânduri un discurs împotriva migranților din România. În 2014, el a spus că britanicii ar fi îngrijorați dacă ar avea vecini români. A revenit parțial asupra declarației. Anul trecut, el a sugerat că românii mănâncă lebedele din parcurile britanice.

Reform vrea să înăsprească serios regulile privind migrația, un lucru ce i-ar putea afecta și pe cei aproximativ 1,4 milioane de români care muncesc în Marea Britanie.

În luna mai, Farage a condus partidul Reform către cel mai mare succes electoral din istoria sa. Partidul a câștigat aproape 1.500 de locuri în consiliile municipale. Însă, în ansamblu, Reform a obținut doar aproximativ 26% din voturi, în scădere față de peste 30% în anul precedent.

De asemenea, partidul a pierdut mai multe alegeri parlamentare parțiale pe care spera să le câștige în ultimele luni, inclusiv în Gorton și Denton, la sud-est de centrul orașului Manchester, unde a câștigat Partidul Verde, și în Makerfield, unde Andy Burnham, din partea Partidului Laburist, l-a învins cu ușurință pe candidatul partidului Reform.

Teritoriul lui Farage

Orășelul care se află în centrul atenției țării în aceste momente este însă alături de Farage.

Clacton, o circumscripție electorală situată în jurul unui oraș de coastă în declin, a votat cu o marjă largă în favoarea Brexitului, la referendumul din 2016.

În 2024, Farage a câștigat circumscripția cu 46% din voturi, în timp ce un candidat conservator s-a clasat pe locul al doilea. „Aceasta este teritoriul lui Farage”, a declarat Keiran Pedley, directorul departamentului de politică al firmei de sondaje Ipsos, citat de New York Times.

Unii alegători din Clacton și-au exprimat frustrarea în legătură cu amuzamentul general din jurul scrutinului.

Ce urmează

Este neclar în ce fel ar putea rezolva o victorie parlamentară în Clacton problemele legale ale lui Farage.

Farage a afirmat că nu era obligat să declare donația de milioane de lire sterline primită de la criptomiliardar, dar a oferit o serie de explicații contradictorii cu privire la motivul pentru care Harborne i-a dat banii în săptămânile dinaintea câștigării mandatului său parlamentar în 2024.

Inițial, el a afirmat că banii erau destinați securității sale personale, în contextul amenințărilor primite. În discursul său de demisie, el a spus că primește „zilnic mesaje online în care se cere să fiu ucis” și că a acumulat „cheltuieli foarte, foarte substanțiale pentru a mă asigura că sunt în siguranță”.

Însă, într-un interviu acordat în luna mai, Farage a declarat că banii reprezentau „o recompensă pentru campania în favoarea Brexitului”.

Criticii lui Farage au subliniat că, de când a intrat în Parlament, acesta a susținut industria criptomonedelor, iar partidul Reform a militat pentru o reglementare mai puțin strictă.

Potrivit presei, Farage și partidul său sunt în același timp ținta altor anchete.

Dacă va câștiga scrutinul de joi, Farage va deveni din nou membru al Parlamentului. Însă anchetele privind situația sa financiară – și cea a partidului Reform – nu vor fi probabil finalizate în curând.

Ancheta privind respectarea normelor parlamentare ar putea continua săptămâni sau luni întregi.

Dacă ancheta ajunge la concluzia că Farage a încălcat regulamentul Parlamentului, acesta ar putea fi suspendat, ceea ce ar putea duce la organizarea unei noi alegeri parțiale. Partidul Conservator a declarat deja că va înscrie un candidat în Clacton dacă acest lucru se va întâmpla.

„Destul de ridicol”

Analiștii politici au minimalizat importanța generală a acestui scrutin.

„Pare puțin probabil ca alegerile parțiale să aibă consecințe asupra politicii britanice”, a declarat pentru AFP Will Jennings, profesor de științe politice la Universitatea din Southampton.

„Victoria nu va însemna că întrebările legate de Farage sau de finanțele partidului Reform vor dispărea, așa că se pare că, cel mai probabil, va fi o vară pierdută pentru toată lumea”, a adăugat el.

„Când Farage se va întoarce în parlament, ne vom afla din nou de unde am pornit”, a spus acesta.

Alții au observat că strategia lui Faragte a eșuat.

„Planul lui Farage de a transforma aceste alegeri parțiale într-o bătălie politică serioasă a eșuat”, a declarat pentru AFP Stijn van Kessel, profesor de științe politice la Universitatea Queen Mary din Londra, subliniind că spectacolul rezultat „îl face pe Farage să pară destul de ridicol”.

Jurnalistul Michael Crick, care a scris în 2022 o biografie a liderului partidului Reform, a fost de acord.

„A fost o eroare de judecată totală din partea lui Farage”, a declarat el pentru The Daily Telegraph. „El speră să devină prim-ministru, iar Clacton nu este în niciun fel reprezentativ pentru țară în ansamblu”, a spus analistul.