INVESTIGAȚIE. Cum a ajuns pământul „o povară pentru țăranii români”. Constantin e fermier de aproape 60 de ani, dar nu vrea să renunțe: „Nu vreau să-mi ies din mână”

Timp de mai multe luni, un reporter Snoop a luat parte la un proiect transfrontalier, în încercarea de a înțelege ce face viața agricultorilor imposibilă în 2024.

Constantin Iordache se poate lăuda că e fermier de aproape șase decenii, mai exact de 57 de ani. În ciuda vârstei, nici el nu poate renunța la pământ. Lucrează în continuare 37 de hectare în jurul satului Coroiești, jud. Vaslui. „Nu vreau să-mi ies din mână“, spune Iordache. Fiica și ginerele l-au urmat și cultivă 300 de hectare, dar au și un plan B: investiții în spații comerciale pe care le închiriază în Bârlad.

„Astăzi, pământul devine o povară pentru țăranii români“, punctează Iordache. Deodată, bătrânul își împinge de pe poale foile pe care și-a notat programele tehnologice pentru fiecare cultură. Spune cu convingere: „știi ce se întâmplă când pământul devine o povară? Oamenii îl lasă. Și vor fi din ce în ce mai mulți străini care o să ne ia pământurile. Deja sunt.“

În România, cele mai recente date arată că un hectar din zece este controlat de capital străin. Investitorii italieni sunt cei mai prezenți, având aproape o treime din toate terenurile agricole controlate de capital străin din România, potrivit unui studiu din 2016 al Asociației Țăranilor și Țărăncilor Eco Ruralis. Cele mai multe terenuri controlate de capital străin sunt în Banat, unde companii italiene precum Genagricola și Vignadore au început să cumpere terenuri și culturi viticole încă de la începutul anilor 2000.

Fermierii suferă din cauza schimbărilor climatice. Dar care e rolul lor?

Deși fermierii protestatari au multe supărări, nu uita de furia vizavi de măsurile pentru protecția biodiversității incluse în PAC. „În loc să ne ajute, ei ne îngroapă. UE ne pune niște condiții pe care nu le putem respecta. Ne cer să ne lăsăm pământul pârloagă. Cică pentru a-l detoxifica, pentru a proteja biodiversitatea. Dar ei nu sunt specialiști“, spune Daniela Dărângă, o femieră, din mijlocul fermierilor protestatari de la Afumați, din iarnă.

Aceeași narațiune a fost repetată la multe alte proteste ale fermierilor europeni. Și a ajuns la urechile Comisiei Europene. O investigație transfrontalieră coordonată de Lighthouse Reports arată cum agenda protestelor a fost distorsionată de marile asociații agricole cu legături politice, care au redus principalele nemulțumiri ale fermierilor la măsurile de protecție a mediului din PAC. Comisia s-a conformat, anunțând la finele lunii martie o serie de concesii.

Mai multe, pe Snoop.