Cum a deraiat un singur stat membru planul ambițios al UE de a oferi Ucrainei peste 100 de miliarde de euro

Planul UE de a împrumuta Ucrainei 140 de miliarde de euro rămâne deocamdată sub semnul întrebării, după ce liderul Belgiei s-a opus categoric utilizării activelor rusești confiscate în acest sens, scriu Politico și Reuters.

Belgia ― una dintre cele șase țări membre fondatoare ale UE, a opta țară ca mărime din blocul comunitar ― a reușit să dilueze semnificativ limbajul publicat la summitul de la Bruxelles, joi, cu privire la planul de susținere financiară pentru Ucraina cu ajutorul banilor rusești blocați în Europa.

Rezultatul nu face altceva decât să amâne decizia până la următoarea reuniune a liderilor. În plus, observă Politico, indecizia reînnoiește îngrijorările cu privire la angajamentul blocului față de Ucraina.

Prim-ministrul belgian, Bart De Wever, este un naționalist flamand de dreapta care se află sub presiune în țara sa din cauza planului, deoarece susține că operațiunea planificată de UE prezintă riscuri financiare și juridice enorme pentru Belgia, țara unde se află majoritatea activelor rusești ce vor fi folosite.

Liderii UE spun că îi înțeleg îngrijorările, dar nu au găsit o modalitate de a-l liniști.

„Mi se pare un pic neplăcut că acum suntem arătați cu degetul ca fiind țara care nu vrea să coopereze”, a declarat De Wever reporterilor. El a descris posibilitatea ca contribuabilii belgieni să ajungă să plătească factura drept „complet nebunească”.

Cum ar funcționa planul

Deși guvernele europene și Banca Centrală Europeană au considerat mult timp că utilizarea activelor rusești blocate pentru a înarma și reconstrui Ucraina este de neconceput, din cauza temerilor că ar încălca dreptul internațional, acest scenariu a devenit o perspectivă reală în ultimele luni, pe măsură ce războiul s-a prelungit.

Conform dreptului internațional, activele suverane nu pot fi confiscate, astfel că Comisia Europeană a prezentat un plan care permite guvernelor UE să utilizeze până la 185 de miliarde de euro – cea mai mare parte din activele suverane rusești în valoare de 210 miliarde de euro înghețate în prezent în Europa – fără a le confisca.

Cum ar funcționa planul?

La începutul războiului, compania financiară Euroclear, cu sediul în Belgia, deținea obligațiuni pentru banca centrală rusă. La scadența acestor obligațiuni, banii rezultați au rămas blocați în Euroclear, din cauza sancțiunilor UE împotriva Moscovei.

Euroclear investește acum banii în Banca Centrală Europeană. Ideea propunerii UE este ca Euroclear să investească în schimb în obligațiuni emise de Comisia Europeană.

UE ar utiliza apoi banii pentru a acorda Ucrainei un „împrumut pentru reparații”, în tranșe, în funcție de necesități.

Împrumutul ar fi rambursat de Ucraina numai după ce aceasta ar primi reparații de război de la Rusia în cadrul unui acord de pace, permițând astfel Ucrainei să cheltuiască banii acum, în loc să aștepte până când Moscova va plăti.

Joi, UE spera să acorde Comisiei Europene un mandat ferm pentru a elabora o propunere legislativă care să prezinte împrumutul încă de săptămâna viitoare.

De Wever, care se teme că Belgia ar putea fi responsabilă pentru rambursarea rapidă a banilor, în cazul în care Rusia îi va putea revendica, s-a asigurat că acest lucru nu s-a întâmplat.

El declarease înaintea summitului că este necesară mutualizarea completă a riscului creanțelor și garanțiilor, astfel încât, dacă banii trebuie rambursați, toate statele membre ale UE să contribuie.

Negocieri tensionate

După o zi întreagă de negocieri, discuțiile s-au întrerupt la un moment dat fără un acord, însă liderii s-au întors mai târziu în seara respectivă, după ce consilierii lor au lucrat la formularea unui compromis.

De Wever a permis ca declarația finală a summitului să menționeze că nu se va opune Comisiei în explorarea în continuare a ideii. Nu tocmai ce doreau Kievul și ceilalți aliați.

Este „un text suficient de echilibrat pentru a permite interpretări care să răspundă tuturor nevoilor și sensibilităților, astfel încât fiecare să poată da o anumită interpretare care să fie bună pentru sine”, a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discuții, citat de Politico.

Planul privind activele „nu a fost îngropat”, a declarat Emmanuel Macron.

„Am reușit să discutăm detaliile tehnice”, a spus președintele francez. Nu au fost luate în considerare alte opțiuni de finanțare pentru ajutorul acordat Ucrainei, a adăugat el.

Președinta BCE, Christine Lagarde, le-a spus și ea liderilor că riscurile asociate împrumutului sunt „gestionabile”.

Belgia și-a exprimat nemulțumirea față de acest plan, iar diplomații naționali și europeni au petrecut multe zile înaintea summitului încercând să găsească formularea juridică potrivită pentru a-l liniști pe De Wever și a oferi în același timp Comisiei instrucțiunile necesare pentru a continua cu această idee.

Însă, deși proiectele anterioare ale declarației comune, chiar și în dimineața summitului, solicitau în mod explicit oficialilor să prezinte o propunere juridică – un semnal clar că planul avea șanse să devină realitate –, formularea finală a liderilor se limitează la un limbaj mai puțin ambițios.

Liderii „invită Comisia să prezinte, cât mai curând posibil, opțiuni de sprijin financiar” și amână problema pentru următorul summit.

Acesta este programat pentru luna decembrie, dar oficialii nu au exclus posibilitatea unei reuniuni care să aibă loc mai devreme.

Temerile Belgiei

Miza părea prea mare pentru De Wever, având în vedere că cea mai mare parte a activelor imobilizate ale Rusiei în Europa sunt deținute de compania financiară Euroclear, înregistrată în Belgia, au spus diplomații.

El le-a repetat în repetate rânduri omologilor săi că operațiunea prezenta riscuri financiare și juridice enorme pentru Belgia, au spus ei.

Un motiv al încăpățânării lui De Wever este faptul că acesta este implicat în negocieri fără rezultat pentru a ajunge la un acord privind bugetul din Belgia.

De Wever a respins un compromis de ultim moment care ar fi prevăzut o formulare mai fermă în favoarea împrumutului, potrivit mai multor oficiali ai UE.

„Am convenit asupra ce, acum trebuie să lucrăm la cum”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, reporterilor.

Confruntați cu asigurările Comisiei că operațiunea financiară prezenta un risc redus, diplomații belgieni au răspuns în cadrul reuniunilor interne ale UE că și un avion are șanse mici să se prăbușească, dar dacă se întâmplă acest lucru, zeci de oameni își pierd viața, potrivit a doi diplomați care au cunoștință despre discuții.

Compromisul de ultimă oră al UE permite tuturor să-și salveze imaginea și îi conferă lui De Wever dreptul de a bloca orice acțiuni viitoare care nu respectă limitele sale.

Dacă „Rusia poate solicita efectiv banii din orice motiv, banii trebuie să fie disponibili imediat”, a declarat De Wever, adăugând că „încrederea în întregul sistem financiar al Europei” ar fi în joc.

„Cine va oferi această garanție? I-am întrebat pe colegii mei: «Voi? Statele membre?»… La această întrebare nu s-a răspuns cu un val de entuziasm în jurul mesei”, a declarat liderul belgian.