Cum afecteaza razboiul Kovesi – Tulus activitatea DNA. Cateva efecte majore

Riscul de implozie interna in DNA reprezinta doar unul dintre posibilele efecte ale razboiului dintre Laura Codruta Kovesi si Doru Tulus. Am prezentat deja detaliile, culisele si mizele acestui razboi fratricid, azi ne vom ocupa pe larg de posibile efecte. Dintre toate, cel mai important este posibilitatea revocarii sefei DNA. Scandalul le vine manusa celor care cautau un motiv sa scape de Kovesi. Va rezista in functie sau scandalul intern reprezinta inceputul sfarsitului?

Unii o vad deja dusa, dar cred ca se grabesc. Ministerul Justitiei, Tudorel Toader a anuntat un control de fond la DNA, pe managementul institutiei. In paralel, Inspectia Judiciara a CSM va realiza propriul raport in urma plangerii celor trei procurori in frunte cu Doru Tulus. Aceste verificari nu se pot face peste noapte. Apoi, oricat de grave ar fi acuzatiile cu care se confrunta azi conducerea DNA, un control de fond nu va putea ignora realizarile. Nu sunt deloc putine, institutia a ajuns model european de bune practici, iar toate rapoartele MCV vorbesc la superlativ despre DNA. La randul ei, Kovesi este cunoscuta, apreciata si premiata in afara Romaniei pentru activitatea ei (doar saptamana trecuta a incheiat un protocol de colaborare cu Parchetul Financiar din Franta).

Aici totul depinde de buna credinta a inspectorilor si, evident, de decizia politica. Mai conteaza si cat se umfla scandalul, daca apar noi acuzatii si mai ales probe. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a evitat pana acum miscarile bruste, fapt care l-a facut impopular in PSD si presa mogulilor. Dar ceva pare schimbat in atitudinea lui. Inca de la audierile din Parlament de acum cateva zile, ministrul justitiei pare ca a tinut sa dea satisfactie majoritatii PSD – ALDE minimalizand rolul si importanta procurorilor anticoruptie.

• „Norma penala este ultima bariera la care trebuie sa se apeleze. Avem o strategie nationala anticorutpie, trebuie pornit de la prevenire, de la educatie. Si DNA si Legea 78 (legea speciala privind faptele de coruptie – n.r.) trebuie sa devina ultimul, si nu primul instrument in combaterea coruptiei. Sigur ca trebuie sa ii descoperim si sa ii condamnam pe vinovati. Dar sa ne gandim si la cei care intra in marja erorii judiciare. Sa ne gandim la zilele si noptile petrecute in penitenciar de un roman nevinovat.” (Tudorel Toader, la audierile din Parlament de joi, 29 iunie)

Informatia ca Ministerul Justitiei a dispus controlul intern pe fond la DNA aparuse pe surse citate de Luju inca de marti, 27 iunie, asadar cu doua zile inainte de audierea lui Toader in Parlament. Sa-i fi transmis Tudorel Toader inca de atunci lui Liviu Dragnea ca este dispus de aceasta data sa treaca la fapte, in semn de recunostinta ca a fost pastrat ministru? Posibil. Daca va merge pana la capat cu planul de a o schimba pe Kovesi din functie, va astepta cel mai probabil ambele rapoarte, pentru a fi cat mai convingator atat in fata opiniei publice cat si in fata presedintelui Iohannis.

Raportul Inspectiei Judiciare nu este insa litera de lege, el poate fi contestat in instanta de Kovesi, caz in care incepe un lung proces cu CSM. Prin urmare, hotarator ramane raportul ministrului Justitiei, decizia luata in urma lui. Repet: raportul nu poate ignora total evolutiile consemnate de oficialii europeni in raportele MCV, chiar daca ministrul Justitiei a declarat ca se simte obligat sa nu vada doar partea pozitiva, ci si pe cea negativa. Este de asteptat, prin urmare, ca raportul ministerului sa acorde mai multa atentie potentialelor erori si abuzuri comise de procurori.

Daca Toader va solicita, totusi, schimbarea sefei DNA, putem fi convinsi de pe acum ca PSD si ALDE, sustinuti de aproape toate partidele politice, vor cauta sa impuna un procuror obedient, de felul lui Ioan Amarie, primul sef al DNA sub Adrian Nastase, care sa deranjeze cu anchetele lui cel mult controlori de tren si functionarasi neinsemnati.

Doar ca schimbarea o ia pe semnatura un singur om: Klaus Iohannis. Nu cred ca presedintele Iohannis va putea accepta ca prin semnatura lui sa puna pe butuci lupta anticoruptie din Romania dupa ce s-a prezentat in America lui Trump si in Germania lui Merkel drept ultimul garant al statului de drept si al independentei justitiei. Daca o va face, sansele la al doilea mandat scad simtitor. Justitia este cam tot ce va putea pune pe masa. Daca pierde si aceasta carte, nu-i raman prea multe de jucat in campania electorala. Publicul care a iesit in februarie masiv in strada impotriva ordonantei 13 va intoarce armele in mod previzibil impotriva presedintelui Iohannis. Potrivit legii, seful statului numeste procurorii sefi la propunerea ministrului justitiei, cu avizul consultativ al CSM.

Apoi, daca se ajunge la neutralizarea DNA, se pierde ceva esential in societatea romaneasca: speranta. Este vorba de ultima reduta institutionala perceptua de public ca se lupta in mod real cu politicienii si functionarii corupti. Marile dosare finalizate cu condamnari au dat speranta multora ca inca nu e totul pierdut, ca tara se mai poate insanatosi candva si ca exista o perspectiva. Speranta este unul din motoarele esentiale in functionarea intregului angrenaj si un factor cheie al coeziunii sociale. O Romanie prabusita institutional, lipsita de orizont si speranta va fi rapid abandonata de cei mai activi si creativi dintre cetatenii ei. Cu totii ne putem imagina viitorul pentru noi sau copiii nostri oriunde in UE.

Oricum se va termina intreaga poveste, DNA va iesi slabita. Oricine va conduce institutia va trebui sa scoata procurorii din starea de demotivare si suspiciune reciproca, sa reia marile anchete care au dat continut institutiei si sa le duca la bun sfarsit in mod profesionist. Doar asa isi mai poate prezerva DNA prestigiul si increderea de care inca se bucura in ochii publicului intern si extern.

Ultima reduta a luat foc si arde in flacari dar e prea devreme sa spunem ca a fost cucerita.