Cum ajung elevi de liceu să dezbată mai bine ca politicienii: „Voiam să știu să îi dau o replică lui tata”

„La mine în familie există o cultură a dezbaterilor. Tata e o persoană foarte aprinsă pe subiecte politice și voiam să știu să îi dau o replică”, spune David, un tânăr de 19 ani din Cluj-Napoca, care tocmai a terminat Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca. 

Este dublu campion național de dezbateri academice, iar la începutul anului a fost cel mai bun vorbitor la Campionatele EurAsiatice de Debate de la Istanbul. El a concurat cu peste 300 de elevi din toată lumea. 

Vrea să intre în politică

S-a apucat de dezbateri în clasa a 9-a, iar la final de clasa a 11-a și a 12-a a câștigat alături de echipa sa – Ionuț și Max – Forumul Național de Dezbateri Academice, cea mai mare competiție de dezbateri din România. 

Din toamnă va începe studiile la Facultatea de Drept și spune că în viitor vrea să intre în politică.

„Debate-ul a venit ca o modalitate de a deveni mai bun la aceste interese pe care le aveam deja, dar cu siguranță m-au făcut și mai sigur de mine pe faptul că îmi doresc aceste lucruri”, spune David. 

Cum te înscrii într-un club de debate

Elevii care vor să facă dezbateri trebuie să se înscrie în cluburile de debate din școala în care învață, acolo unde există această activitate, sau se pot înscrie în cluburile partenere sau ale altor școli care acceptă membri externi. 

De exemplu, printre cluburile de dezbateri din București se numără clubul de dezbateri Pache, Sava, Central sau Lazăr Debate Club.

Cum se poate înființa și cum funcționează un club

Școlile își pot înființa și propriul club de debate. Pentru asta ele trebuie să facă un parteneriat cu una dintre cele cinci asociații regionale care fac parte din ARDOR, asociația națională de dezbateri din România. 

De exemplu, un liceu din Ploiești care vrea să deschidă un club de debate va contacta AES, în timp ce un liceu din Oradea va contacta AGORA. 

Școala trebuie să aibă un coordonator de club sau un instructor, care poate să fie un profesor sau un student care va coordona clubul. Pentru pregătirea lor, asociațiile regionale organizează la fiecare început de an școlar sesiuni de formare pentru noii instructori.

Ulterior, fiecare club își stabilește programul și modul în care au loc activitățile de dezbateri. 

ARDOR există peste 100 de cluburi de dezbateri în orașe din toată țara, care adună peste 1.500 de elevi, și peste 200 de instructori – profesori, studenți sau absolvenți de facultate. 

Pe lângă Forumul Național, elevii au și alte competiții în care se pregătesc, unele în limba engleză, în orașe precum București, Ploiești, Câmpina, Cluj, Timișoara sau Botoșani. 

Competițiile de dezbateri academice 

La competițiile de dezbateri, elevii sunt împărțiți în două echipe de câte trei persoane. Aceste echipe reprezintă un „guvern” și o „opoziție” care simulează dezbaterile politice. 

Guvernul trebuie să susțină tema, iar opoziția să se opună. Rolurile sunt alese aleatoriu. Fiecare persoană din echipă are opt minute în care poate să își țină discursul.

Ambele echipe primesc o temă de dezbatere, care acoperă subiecte diverse. 

De exemplu, la Forumul Național din 18-23 august, temele de dezbatere au inclus interzicerea companiilor conducătoare de studii clinice, remilitarizarea Japoniei sau influența TikTok asupra culturii muzicale. 

Aceste teme pot fi pregătite în avans sau „impromptu”, adică elevii au la dispoziție o oră să găsească argumente și să își construiască discursurile.

Ulterior, elevii sunt arbitrați de un arbitru care joacă rolul unui „votant mediu inteligent”, conform ghidului de arbitraj. 

Arbitrul evaluează discursurile după trei criterii: conținut (ce se spune), stil (cum se exprimă) și strategie (cum organizează și prioritizează argumentele). 

Profesoară: „De multe ori m-am întrebat unde plecați”

Florina Grecu este profesoară de Limba și Literatura Română la Colegiul Național Bănățean din Timișoara. A venit la București alături de o echipă de elevi, cu care a participat prima dată la Olimpiada Județeană de Dezbateri pentru Juniori. Olimpiada de dezbateri este organizată de Ministerul Educației. 

„Aș merge până în China pentru debate, pentru că îmi pare foarte interesant. Mi se par toți copiii care participă la debate de pe o altă planetă. De multe ori m-am întrebat unde plecați. De ce nu vă regăsim în politică? Mi se pare că se pierde la un moment dat, pentru că văd aici atâta energie bună, constructivă, atâta gândire critică încât mă gândesc unde dispăreți”, spune profesoara. 

Profesoara consideră că dezbaterile sunt o activitate atât pentru elevii de la profil uman, cât și pentru cei de la real, pentru că îmbină aspecte de istorie, logică sau filosofie cu gândirea critică și cu abilitatea de a rezolva probleme. 

Și acest lucru îl observă și la olimpiadă, unde întâlnește profesori de toate materiile, inclusiv de matematică. 

Ce vor să devină elevii care fac dezbateri

Ionuț are 18 ani, este elev la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Cluj și a câștigat această ediție a Forumului Național de Dezbateri pentru a doua oară consecutiv. 

„Aș vrea să devin profesor, să lucrez în domeniul ăsta. Cred că dezbaterile și faptul că anul ăsta și anul trecut am fost și trainer m-au ajutat foarte mult să văd cum arată mai exact să predai cuiva, să lucrezi cu cineva și să explici”, spune Ionuț. 

Pe lângă pedagogie, este pasionat de filosofie, pe care a descoperit-o prin intermediul moțiunilor de la dezbateri. 

Max, dublă campioană națională la debate și colegă de echipă cu David și Ionuț, și-a ales drumul în funcție de dezbateri. După patru ani de dezbateri în Cluj, va începe să studieze Psihologia în București. 

„Cred că dezbaterile mi-au potențat această dorință de a învăța cât mai mult, de a înțelege cât mai multe lucruri despre lume în general. Dar, ce m-a ajutat foarte mult este că și eu am mers la psiholog, și eu am trecut printr-un proces terapeutic care m-a ajutat să devin o persoană mult mai bună”, spune Max. 

„Am vrut să învăț să vorbesc mai bine în public și să scap de niște emoții”

Roxana are 18 ani, învață la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Slobozia și face debate de trei ani. Este elevă la un profil de mate-info, dar vrea să studieze limbile străine și să devină profesoară. 

„Am văzut o oportunitate să mă dezvolt eu pe mine, să învăț să vorbesc mai bine în public și să scap de niște emoții și am considerat că e un fel în care pot să mă și educ pe mai multe tematici, într-un cadru care îmi permite chestia asta, mai mult decât alte cadre, gen școală sau viața socială”, spune Roxana. 

Andrei are 18 ani și este din Timișoara. Face dezbateri de trei ani și și spune că a ales această activitate pentru că „am vrut să întâlnesc mai mulți oameni, am vrut să ies din carapacea mea, din zona mea de confort”. 

Va studia la facultate în Belgia, pe un profil de Științe Sociale, după care vrea să lucreze în politică sau în administrația publică din România. Spune că oamenii pe care i-a întâlnit și subiectele pe care le-a dezbătut l-au ajutat să se îndrepte pe acest drum. 

„Faptul că am aflat mult mai multe despre politică, economie, mediul înconjurător, despre cum gândesc oamenii și despre cum reușim să facem schimbări, mi-a deschis ochii la toate oportunitățile pe care le am”, spune Andrei. 

De la debate la inginerie

Ștefan face dezbateri în Câmpina din clasa a 10-a. S-a apucat pentru că „simțeam că am foarte multe idei și nu reușeam suficient de bine să mi le exprim”. Acum așteaptă să înceapă primul an la Facultatea de Electronică și Telecomunicații de la Politehnica București. 

„E amuzant, dar nu aș vrea să urmez chiar o carieră foarte asociată cu dezbaterile. Aș vrea să devin inginer, să mă fac inginer electronist, dar cred că m-ar ajuta la prezentări la muncă sau când aș ține meeting-uri sau ședințe”, spune el. 

Printre cele mai importante skilluri dobândite, el amintește logica și capacitatea de rezolvare a problemelor. 

Cât sunt taxele la competiții 

Activitatea de dezbateri include două componente: activitățile de club, care sunt gratuite – meciuri de pregătire, traininguri pe teme de actualitate sau public speaking – și competițiile care percep o taxă de participare. Ea oscilează între 250 și 450 de lei, în funcție de numărul de zile și prețul include cazarea și masa din zilele de competiție.

Mulți dintre elevii de liceu aleg doar prima componentă. 

David are 21 de ani și este acum arbitru de dezbateri. Despre taxele la competiții spune că „nu sunt zero, în sensul în care dacă vrei să vii la competiții uneori este un cost”.

„Doar că acest cost este considerabil mic pe lângă valoarea pe care o primești. Dar inclusiv dacă vrei să fii pur și simplu la club este absolut gratis. E singurul mod în care se poate întâmpla chestia asta și la prețuri mici la competiții, dar și gratis la club”, continuă el.

Vanessa, 18 ani, spune că dezbaterile „sunt accesibile doar pentru unii dintre noi”.

„Consider că sunt relativ puține cluburi, pentru cât de mult oferă dezbaterile și de asta mi-ar plăcea foarte mult să fie mai multe”, mai spune ea. 

Beatrice Păun, 21 de ani, este directoarea executivă a ARDOR de aproape un an. Spune că ei, dezbaterile i-au oferit, total gratuit, „un grup de oameni, mentori, încredere în mine și în propriile idei și faptul că sunt un cetățean informat”.

„Atunci când începusem liceul, în clasa a 9-a, eram un copil foarte timid, îmi era greu să mă exprim în fața unui public. Și era foarte frustrant. Așa că atunci când am văzut o activitate care mă învață fix asta: cum să comunic, să îmi exprim punctul de vedere, care mă scoate din zona de confort, asta m-a ambiționat”, spune Beatrice.