Cum ajunge un profesor care nu stapaneste bine nici o limba straina sa predea la scoala europeana de la Bruxelles

Unii din parintii cu copii inscrisi la scoala europeana de la Bruxelles se plang de calitatea slaba a noii invatatoare de la clasa a IV-a venita din toamna din Romania, despre care spun ca nu vorbeste bine nici o limba straina. Parintii sustin ca, din acest motiv, invatatoarea comunica dificil cu celelalte sectii, ii este greu sa adapteze programa scolii (in franceza) sau sa iasa in conditii de siguranta cu copiii in conditiile in care nu stapaneste bine franceza sau engleza. Contactata de HotNews.ro, invatatoarea Iulia Dragomir din satul Capatanesti, judetul Buzau, sustine ca parintii nu i-au semnalat aceste probleme, dar admite ca franceza este o “limba neexersata” iar engleza n-a fost conditie la concurs.

• Ministerul Educatiei, care a organizat selectia, a explicat pentru HotNews.ro ca invatatoarea detasata la Bruxelles “are rolul de a preda limba MATERNĂ sau diverse discipline în limba maternă” si ca in ce priveste cunoasterea unei limbi straine se cere “un nivel minim de competență lingvistică”.

Ce spun parintii. Potrivit surselor HotNews.ro, sunt mai multi parinti nemultumiti, dar prefera sa vorbeasca sub anonimat de teama ca vor avea de suferit copiii. “Scoala europeana de la Bruxelles functioneaza pe baza de colaborare cu celelalte sectii. Este vorba si de siguranta, trebuie sa faca iesiri cu copiii, merg in excursii in Marea Britanie, in Belgia. Cum lasam copiii pe mana cuiva care nu se descurca la un spital in caz de nevoie?”, explica sub anonimat unul dintre parinti. Acestia se declara nemultumiti de nivelul scazut de pregatire al noii invatatoare de la clasa a IV-a, venita din acest an din Romania, si ca vorbeste franceza „la nivel de autobaza”.

“Noi am vrut sa invete copiii romana, dar sunt parinti care se gandesc serios sa-si retraga copiii. Sectia romana e din ce in ce mai mica. Oamenii se prind ca nu e ok si isi muta copilul la franceza sau la engleza. Daca ne trimit oameni slab pregatiti, nu o sa mai aiba clienti pentru ca nu va mai merge lumea acolo”, se plange unul din parinti. Profesorul ar fi predat dupa auxiliare de proasta calitate, contestate in tara, si le-ar fi schimbat un urma protestelor parintilor.

Ce spune invatoarea. Contactata de HotNews.ro, Iulia Dragomir sustine ca vorbeste franceza, dar admite ca “este o limba neexersata”.

“Am obtinut un certificat in momentul in care m-am inscris la doctorat, dar eu cu parintii nu am vorbit in limba franceza. Cu parintii am vorbit in limba romana. Inteleg absolut totul, insa la inceput mi-a trebuit un pic de curaj pentru a ma exprima in comunitate, la nivelul scolii. Doar ca m-am inscris la niste cursuri in Bruxelles si studiez si individual”, a explicat Dragomir pentru Hotnews.ro. Ea a mai spus ca intelege limba engleza, dar ca n-a fost cerinta pentru concurs.

Intrebata cum se descurca in privinta adaptarii programei din franceza in romana, Dragomir explica: “Eu am plecat din tara cu o anumita viziune doar ca la un anumit obiect am gandit o anumita problema altfel si am inteles. Am fost in prima luna de scoala europeana. Acum nu stiu cat de grav am putut sa gresesc vizavi de parinti. Doar probabil ca dumnealor stiu.” Dragomir sustine insa ca parintii nu i-au reprosat “absolut nimic” din aceste nemultumiri in mod direct

Ce spune ministerul. Ministerul Educatiei a comunicat, prin biroul de presa, ca la procesul de selectie organizat la sfarsitul lunii iunie s-au inscris 9 candidati: Bârsan Irina-Amelia, Buruiană Camelia, Ciurea Daniela, Dragomir Iulia, Dumitrache Veronica Gabriela, Nicolau Marinela Teodora, Onică Elena, Onișoru Florența Georgiana. In urma celor patru probe, in faza finala ar fi ajuns profesoarele Dragomir Iulia si Nicolau Marilena Teodora. Dragomir ar fi fost declarata in cele din urma admisa cu 69 de puncte, fata de 66 profesoara plasata pe locul doi.

Ministerul precizeaza ca nu au fost depuse contestatii.

La intrebarea cat de important este in procesul de selectie nivelul de cunoastere a limbilor straine (franceza, engleza), avand in vedere ca scoala europeana de la Bruxelles se bazeaza pe multilingvism, Ministerul Educatiei ne-a raspuns ca profesorii detasati au rolul de a preda limba romana, si ca li s-a cerut “un minim de competenta lingvistica” desi urmeza sa predea intr-un mediu multilingvistic. Redam mai jos integral, cu precizarea ca sublinierile apartin ministerului educatiei :

• “În conformitate cu Statutul personalului detașat în Școlile Europene, document normativ care reglementează statutul cadrelor didactice detașate în sistemul Școlilor Europene, elaborat de Secretariatul General al Școlilor Europene (instituția care coordonează sistemul Școlilor Europene), pentru fiecare stat membru cadrul didactic detașat are rolul de a preda limba MATERNĂ sau diverse discipline în limba maternă copiilor înmatriculați ca având respectiva limbă maternă – L1 – în cazul României, limba română. Pentru asigurarea comunicării eficiente într-un mediu educațional și administrativ multilingvistic, Ministerul Educației Naționale a inclus în metodologie necesitatea ca fiecare cadru didactic selectat să demonstreze un nivel minim de competență lingvistică, astfel încât să se poată asigura și comunicarea de bază la nivel intra și interinstituțional, cât și integrarea facilă a persoanei detașate în noul mediu profesional și social. Nivelul de competență lingvistică a fost menționat în certificatele prezentate de candidați, certificate eliberate de instituții/organizații recunoscute de Ministerul Educației. Evaluarea candidaților nu a avut drept scop determinarea nivelului de competență lingvistică, ci determinarea nivelului de competență didactică, în context teoretic, prin raportare la documentele curriculare și normative ale sistemului Școlilor Europene”.

Hotnews.ro a solicitat de asemenea CV-ul profesoarei, insa Ministerul Educatiei a refuzat sa-l puna la dispozitie pe motiv ca nu sunt informatii de interes public:

“Referitor la documentele ce atestă statutul profesional al cadrelor didactice înscrise la concurs (unitatea de învățământ de proveniență) și la evoluția în cariera didactică/dezvoltarea personală (curriculum vitae), precizăm că aceste informații nu fac obiectul legii 544/2001 și nici nu au avut vreo pondere la nota finală în baza căreia s-a realizat selecția candidaților”.

Nu e clar de cand CV-ul a devenit informatie secreta, fiind o conditie de minima transparenta in orice institutie publica!

Potrivit informatiilor publice, profesoara Iulia Dragomir nu s-a remarcat in activitatea profesionala prin altceva decat statutul de invatatoare in satul Capatanesti din judetul Buzau. O mai gasim promovata in 2015 in Corpul Naţional de Experţi în Management Educaţional si cam atat.

Ce este scoala europeana de la Bruxelles. Este scoala unde invata circa 3000 de copii. E vorba de copiii functionarilor de la Bruxelles, europeni sau ai altor institutii (NATO), ai detasatilor la ambasada, consulat sau la reprezentata statului membru respectiv la UE. Are sectii pentru aproape toate tarile membre, in diferite locatii. Sectia romana este la Bruxelles IV, Laeken. Sectia romana a fost infiintata in 2012, astfel incat are patru clase de ciclu primar si una de secundar, o clasa de a V-a, care in Belgia face parte din ciclul primar.

Clasa a IV-a, unde preda invatatoarea Iulia Dragomir, numara 21 de elevi. Pe langa acestia, mai sunt si la gradinita aproximativ 20 de copii. Profesorii care predau acolo sunt platiti cu salariul standard din Romania, diferenta pana la aproximativ 4500 de euro pe luna fiind acoperita din fonduri europene. Este deci un post foarte bine platit.

Miza sectiei romanesti din cadrul scolii europene este pastrarea culturii romanesti peste hotare si pregatirea generatiei de copii din diaspora la acelasi nivel cu copiii din alte sectii si din scolile bune din Romania sau din Bruxelles.