Cum arată tancul românesc Bizonul, modernizat în România și dotat cu cușcă antidronă: „Acum suntem în teste, la faza de trageri”

Expoziția militară BSDA 2026, ce a avut loc în aceste zile la Romaero Băneasa, a adus numeroși producători militari din țară și din străinătate care au prezentat cele mai noi și moderne arme și sisteme militare. Însă unul dintre exponatele care au atras cele mai multe priviri este un tanc vechi, produs în România sub comunism, și doar modernizat după Revoluție. 

În fața uneia dintre halele Romaero unde mulți producători străini și-au expus dronele, blindatele și rachetele de ultimă generație, Uzina Mecanică București a prezentat un exponat mai aparte: Un tanc de luptă TR-85 M1 „Bizonul” „revitalizat cu echipamente modernizate”. 

Tancul TR-85 (Tanc Românesc Model 1985) este un tanc principal de luptă proiectat în România, bazat pe șasiul tancului sovietic TR-77-580, și construit în țară în anii 1980-1990. . Varianta modernizată a acestui tanc, TR-85M1 „Bizonul” – o modernizare a tancului original care s-a făcut în aniii 2000 – este varianta românească de tanc compatibil cu standardele NATO. 

Armata Română are în inventar 54 de astfel de tancuri, cel mai modern batalion de tancuri aflat în operare în prezent de către Forțele Terestre. 

Un plan de revitalizare cu 12 noi sisteme

Acum, UMB și Academia de cercetare din cadrul MApN au prezentat o nouă versiune a acestui tanc. 

„Programul de revitalizare presupune că sunt 12 sisteme noi care sunt puse și înlocuite pe tanc. Sunt 12 sisteme, 12 upgradeuri”, spune într-un dialog cu HotNews colonelul (r) Emilian Pîsu, director pe partea de cercetare și dezvoltare în cadrul Uzinii Mecanice București, o companie de apărare din portofoliul Romarm. 

„Acesta este nivelul doi de modernizare, față de ce a fost până acum (n.r. prima modernizare a tancului TR-85 M1 Bizonul). Ce a avut până acum pe el, echipamentele similare, și-au depășit durata de viață. Are nevoie de o actualizare dacă vrei să-l mai folosești eficient”, detaliază Pîsu.

Proiectul de revitalizare a tancului TR-85 M1 Bizonul a fost realizat în comun de către Uzina Mecanică București și Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM),   cu sisteme și de la alte firme românești precum Pro Optica, Stimpex, Electro Optic Systems, IOR SA sau Interactive Systems. 

2 milioane de euro per tanc

În prezent, prototipul tancului revitalizat se afla în perioada de teste. 

„Acum suntem la faza de trageri. L-am testat în rulaj, pe mai multe tipuri de drumuri. Până acum a trecut toate testele. Mai avem aproximativ 350 de lovituri reale de tras, cu toate tipurile de lovituri. În momentul în care am trecut testele, va intra într-o comisie de omologare din care face parte și Ministerul Apărării și producătorul. După omologare putem trece la producția de serie”, spune directorul din UMB.

Pîsu spune și cât costă o astfel de modernizare pentru fiecare tanc în parte: „Nu e o treabă secretă. Peste 2 milioane de euro pentru tot ce e pus nou pe tanc”. 

Ce s-a înlocuit pe actualul tanc TR-85 M1 Bizonul?

„S-a înlocuit șenila, am venit cu o șenilă mai performantă, cu pernă de cauciuc și pinten monobloc. Am pus și un alt sistem de frânare, mai bun, în partea din spate în transmisie”, detaliază directorul din UMB. 

Au fost modificate sistemele de observare și ochire, instalându-se două sisteme identice atât pentru ochitor, cât și pentru comandant. 

„Sistemele sunt bazate pe camere termale, trage până la 5.000 de metri în orice condiții de vizibilitate”, spune colonelul (r) Pîsu. 

Sisteme de protecție precum pe Piranha 5

În interior proiectanții au schimbat panoul care supraveghează funcționarea motorului, a fost montată o instalație antiincendiu cu gaz netoxic, la fel și preîncălzitorul care generează căldură pentru echipaj. 

UMB a pus pe tanc și un stabilizator cu acționare electrică și un nou sistem de conducere a focului (SCF).

„SCF-ul care lucrează cu stabilizatorul este adus și el de la analog la digital”, spune Pîsu. 

Mai departe, la exterior, pe noul tanc au fost montate sisteme moderne de avertizare și protecție la iluminarea laser și radar. Practic, au fost montați senzori de detecție și aruncătoare automate de perdele de fum. 

„L-am înlocuit cu sisteme precum sunt pe transportorul Piranha 5. Ce e pe Piranha 5 e și pe tancul nostru acum, pentru uniformizare. Pe vechiul tanc aveam o stație radio care se numea Panther, acum am pus Harris ca pe toată tehnica blindată de la Forțele Terestre. Am schimbat și generatorul, era unul franțuzesc care era greu de înlocuit și costa mult”, mai detaliază Pîsu. 

Primul tanc românesc cu cușcă antidronă

Tancul prezentat de UMB a stat mereu într-o zonă centrală a expoziției militare BSDA de pe platforma Romaero. Un element distinctiv însă a atras toate privirile. Tancul românesc era echipat, ca din fabrică, cu o plasă anti-dronă, o colivie cu plasă de sârmă menită să protejeze turela tancului – de obicei cel mai slab punct – de atacul dronelor kamikaze. 

Colonelul (r) Pîsu de la UMB recunoaște că acest element nu a fost o cerință MApN, ci a fost o inițiativă unilaterală.

„Este o ideea noastră. Este o ideea noastră pentru că la ora actuală, probabil, Ministerul Apărării stabilește concepția despre cum va duce lupta antidrone și cum își va proteja trupele și tancurile de atacurile cu drona. Este un sistem care este ieftin de produs, de montat. E o protecție pasivă, mecanică, care practic, când are loc un atac cu o dronă kamikaze, inițiază muniția dronei înainte de contactul efectiv cu tancul. Sistemul acoperă cam 60-66% din suprafața tancului”, explică reprezentantul UMB.