Cum argumentează CEDO decizia în cazul lui Cristi Danileț, sancționat în România pentru delict de opinie: Nimic din motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în ce mod declarațiile lui ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar

Cercetat disciplinar și sancționat în România pentru postări pe Facebook, fostul judecător Cristi Danileț a câștigat definitiv la CEDO procesul intentat statului român. „Judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general, prezentând puncte de vedere și opinii cu privire la chestiuni despre care publicul ar avea un interes legitim să fie informat”, spune Curtea europeană.

Sancționat disciplinar de CSM pentru postări făcute pe Facebook, fostul judecător Cristi Danileț a câștigat procesul intentat României la CEDO încă din februarie 2024, însă Guvernul Ciolacu a atacat decizia. Decizia a fost atacată prin intermediul Ministerului de Externe condus atunci de Luminița Odobescu. Luni, Marea Cameră a CEDO i-a dat dreptate judecătorului, care între timp s-a pensionat.

Citește și

România pierde definitiv la CEDO procesul intentat de Cristi Danileț, după ce a fost sancționat pentru postări pe Facebook / Reacție rapidă – ce înseamnă decizia Curții

În decizia definitivă pronunțată luni, CEDO consideră că afirmațiile făcute de Danileț în cele două mesaje publicate pe Facebook pentru care a fost sancționat „nu erau de natură să perturbe echilibrul rezonabil între, pe de o parte, gradul de implicare al reclamantului, în calitate de judecător, în societate, pentru a apăra ordinea constituțională și instituțiile și, pe de altă parte, datoria sa de a-și păstra independența, imparțialitatea și aparența acestei independențe și imparțialități în exercitarea funcțiilor sale”.

În opinia Curții europene, cele două mesaje vizau chestiuni de interes general, despre care publicul avea un interes legitim să fie informat și „niciunul dintre motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în mod convingător în ce mod aceste declarații ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta”.

Sancțiunea disciplinară împotriva lui Danileț, „o ingerință în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare al acestuia”

În motivarea deciziei, CEDO a explicat că nu există motive pertinente și suficiente pentru sancționarea de către CSM a fostului judecător, pentru postările pe care le-a făcut pe Facebook.

O parte dintre argumentele CEDO pentru decizia pronunțată luni:

• „Curtea consideră că sancțiunea disciplinară aplicată reclamantului a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare al acestuia.
• Curtea subliniază că trebuie să se realizeze un echilibru între, pe de o parte, dreptul la libertatea de exprimare garantat magistraților, ca și oricărei persoane, de articolul 10 din Convenție și, pe de altă parte, obligația de rezervă, o valoare socială care își are originea în obligația deontologică impusă magistraților în vederea protejării încrederii justițiabililor în sistemul judiciar și care face parte din „îndatoririle și responsabilitățile” menționate la articolul 10 § 2 din Convenție.
• Examinând mesajele publicate de reclamant în lumina criteriilor pe care le-a definit, Curtea notează că reclamantul, în primul său mesaj, a participat fără îndoială la o controversă de natură politică. Această circumstanță nu este însă, în sine, suficientă pentru a împiedica un magistrat să ia poziție cu privire la o chestiune de interes public.
• În opinia Curții, afirmațiile reclamantului, potrivit cărora democrația constituțională ar fi în pericol în cazul preluării controlului politic asupra instituțiilor publice, puteau fi interpretate ca având scopul de a apăra ordinea constituțională și de a păstra independența instituțiilor unui stat democratic.
• De altfel, nimic din motivele invocate de autoritățile naționale nu indică în ce mod declarațiile reclamantului ar fi perturbat buna funcționare a sistemului judiciar național și ar fi adus atingere demnității și onoarei profesiei de magistrat sau încrederii pe care justițiabilii ar trebui să o aibă în aceasta.

„Judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate, să se exprime public cu privire la aspecte de interes general”

• În ceea ce privește al doilea mesaj, Curtea consideră că nu există nicio îndoială că acesta se referea la chestiuni de interes general privind reformele legislative din sistemul judiciar, deci la funcționarea sistemului judiciar, un subiect care implică un nivel ridicat de protecție în temeiul articolului 10.
• Curtea observă că expresia română „sânge în instalație” a constituit principalul element care a determinat instanțele naționale să sancționeze reclamantul. Cu toate acestea, instanțele naționale nu au explicat în ce măsură această expresie depășea „cu mult limitele decenței proprii funcției” ocupate de reclamant și era de o gravitate care impunea aplicarea de sancțiuni disciplinare.
• În plus, Curtea reamintește că lipsa de claritate a declarațiilor făcute de un magistrat pe rețelele de socializare poate fi problematică. Deși ar fi fost de preferat, în speță, ca reclamantul să utilizeze un limbaj mai clar, evitând astfel să lase loc pentru interpretări diferite, trebuie constatat că referirile la armată conținute în primul său mesaj evidențiază, în esență, într-o formă retorică, temerile sale cu privire la riscul unei influențe politice asupra instituției menționate.
• În absența altor elemente care să confirme o eventuală intenție a reclamantului de a-și incita cititorii să iasă în stradă sau să recurgă la violență, aceste simple referiri la armată, oricât de ambigue ar părea, nu pot fi suficiente pentru a perturba echilibrul care trebuia menținut între gradul de implicare a reclamantului, în calitate de judecător, în societate și păstrarea independenței și imparțialității sale, precum și a aparenței acestei independențe și imparțialități în exercitarea funcțiilor sale.
• Curtea consideră, totodată, că afirmațiile reclamantului puteau fi înțelese în mod rezonabil, având în vedere referirea la Constituție și la necesitatea de a păstra separarea puterilor in stat, ca vizând apărarea ordinii democratice. Acestea au fost exprimate în contextul unei dezbateri pe teme de interes general privind prelungirea mandatului șefului Statului Major al Armatei, eveniment care a generat un conflict instituțional între Ministerul Apărării și administrația prezidențială și a reținut atenția presei.
• În acest sens, Curtea reamintește că judecătorii au dreptul, atunci când democrația sau statul de drept sunt grav amenințate,să se exprime public cu privire la aspecte de interes general, prezentând puncte de vedere și opinii cu privire la chestiuni despre care publicul ar avea un interes legitim să fie informat. În plus, declarațiile făcute într-un astfel de context beneficiază, în general, de un nivel ridicat de protecție în temeiul articolului 10 din Convenție.
• Curtea constată, de asemenea, că poziția reclamantului, exprimată în al doilea mesaj, se înscria în mod evident în cadrul unei dezbateri pe teme de interes general, privind reformele legislative ale sistemului judiciar, teme care au făcut obiectul unor dezbateri și în cadrul Comisiei de la Veneția și Comisiei Europene. Acest context nu a fost luat în considerare de instanțele naționale în aprecierea celui de-al doilea mesaj al reclamantului, care nu a făcut astfel obiectul unei examinări riguroase, impuse de circumstanțele cauzei.

Nici CSM, nici ICCJ nu au examinat dacă declarațiile lui Danileț „aveau o bază factuală”

• În ceea ce privește respectarea garanțiilor procedurale, Curtea observă că, nici secția disciplinară a CSM, nici Înalta Curte nu au examinat, deși aveau posibilitatea să o facă, dacă judecățile de valoare formulate de reclamant în primul său mesaj aveau o „bază factuală” suficientă.
• De asemenea, acestea nu au indicat motivele concrete pentru care expresia română „sânge în instalație” conținută în al doilea mesaj era, în opinia lor, de natură să depășească „cu mult limitele decenței proprii funcției pe care o ocupa”.
• De asemenea, acestea au omis să examineze contextul în care reclamantul a făcut aceste declarații.
• În consecință, Curtea are îndoieli cu privire la calitatea și amploarea controlului jurisdicțional efectuat în speță, care nu par să fi fost suficiente”.

Mesajele de pe Facebook pentru care CSM l-a sancționat pe Danileț

În 2019, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pe Cristi Dănileț cu 5% din salariu pe o perioadă de două luni acuzând că prin postări pe Facebook a pătat imaginea și onoarea sistemului judiciar și a încălcat obligația de discreție.

De asemenea, CSM a spus că limbajul folosit în altă postare a depășit limitele decenței, iar Danileț s-a comportat în mod nedemn de un judecător.

În mai 2020, Curtea Supremă de Casație și Justiție a respins recursul domnului Danileţ și a confirmat decizia CSM.

În prima postare, Danileț distribuia un interviu dat de Claudiu Sandu, pe atunci prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, în care acesta denunța în termeni foarte duri asaltul guvernării PSD asupra Justiției.

Danileț însoțea interviul cu propriul său comentariu: „Iată, ăsta procuror cu sânge în instalație: vorbește deschis despre infractori periculoși în libertate, despre ideile proaste ale guvernanților în modificarea legilor Justiției, despre linșajele împotriva magistraților!”.

A doua postare a lui Danileț care i-a atras sancțiunea era o citare a articolului 118 din Constituție, care prevede că „Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea (…) democraţiei constituţionale”. CSM a catalogat postarea drept instigare la revoltă armată.

Foto: Awargula | Dreamstime.com