Contestatarii deciziei sunt îngrijorați nu numai de sentință, dar și de semnalul pe care aceasta îl transmite.
Cum a decurs acțiunea care a atras condamnările. Un inculpat a împușcat un polițist
Procurorii au declarat că grupul a lansat un atac terorist premeditat asupra centrului de detenție ICE din Prairieland, un atac inspirat de ideologia „Antifa”, prin declanșarea de artificii, vandalizarea bunurilor și tragerea asupra polițiștilor care au intervenit.
Un polițist a fost lovit de un glonț în gât și a supraviețuit.
Procurorul Frank Gatto a îndemnat judecătorul să aplice pedepse severe, afirmând că inculpații au convingeri extremiste și „consideră că violența este justificată”.
În cadrul pronunțării sentinței, judecătorul federal Reed O’Connor a descris incidentul nu ca pe o manifestație de protest, ci ca pe „un atac la adresa democrației”, scrie Fox News.
Potrivit relatărilor, manifestanții au sosit târziu în noapte la centrul de detenție, cu intenția de a aprinde artificii, ca parte, au spus mai mulți dintre ei, a unei acțiuni de protest zgomotoase, pentru a-și arăta solidaritatea cu cei reținuți în interior.
Acțiunea avea loc în contextul furiei publice față de acțiunile agenților anti-imigrare ICE în SUA.
Câțiva dintre protestatari s-au desprins spontan de grupul principal și au vandalizat mașini din parcare, o cabină de pază, au tăiat cauciucurile unei dubițe a autorităților și au spart o cameră de supraveghere.
Când un ofițer de poliție a sosit la fața locului și și-a scos arma, unul dintre activiști a tras cu o armă AR-15, lovindu-l pe ofițer.
Benjamin Song, omul care a tras cu arma asupra polițistului, a fost condamnat la 100 de ani de închisoare.
Song a fost condamnat pentru tentativă de omor asupra unui ofițer al Statelor Unite, precum și pentru infracțiuni legate de arme de foc și explozivi.
De asemenea, a fost condamnat pentru participare la revolte și pentru acordarea de sprijin material teroriștilor. Pedeapsa pe care o putea primi varia între 20 de ani și închisoare pe viață.
Alte condamnări
Zachary Evetts, Autumn Hill, Savanna Batten, Elizabeth Soto și Meagan Morris, alți participanți la manifestație, au fost condamnați la 50 de ani de închisoare.
Maricela Rueda, o altă manifestantă, a fost condamnată la 70 de ani de închisoare.
Soțul lui Elizabeth Soto, Inesm, își va afla sentința pe 1 iulie.
Toți cei șase au fost condamnați pentru participare la revolte, acordarea de sprijin material teroriștilor și infracțiuni legate de explozivi.
Rueda a fost condamnată, de asemenea, pentru ascunderea frauduloasă a unui document sau a unei înregistrări.
Evetts, Hill, Morris și Rueda au fost achitați de acuzațiile de tentativă de omor și de infracțiuni legate de arme de foc.
Alți șapte inculpați au pledat vinovați pentru o singură acuzație de acordare de sprijin material teroriștilor, fiecare dintre ei riscând o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare federală, potrivit CBS.
Song a spus că a tras asupra ofițerului de poliție, locotenentul Thomas Gross, deoarece acesta își scosese arma și Song credea că era pe punctul de a trage asupra unui protestatar.
„Acum, 21 de persoane au fost arestate, persecutate și pedepsite. Pentru că mă cunosc sau pentru că sunt prietenii mei? Este greșit. Este o pedeapsă în masă. O pedeapsă colectivă. Este vinovăție prin asociere. Este o nedreptate”, a spus el.
El a negat, de asemenea, atât faptul că ar face parte din mișcarea Antifa, cât și existența acesteia ca organizație. Și a apărat antifascismul ca pe o convingere.
„Ce fel de oameni nu sunt împotriva fascismului?”, a spus Song.
Evetts, inginer mecanic, a declarat marți în instanță că scopul artificiilor a fost exclusiv acela de a atrage atenția persoanelor reținute în centrul de detenție.
Laude și critici pentru pedepse
Administrația Trump a lăudat aceste sentințe.
„Sentințele pronunțate astăzi arată clar că teroriștii Antifa care atacă forțele de ordine și instituțiile federale se vor confrunta cu o justiție rapidă și fără compromisuri”, a declarat Todd Blanche, procurorul general interimar, într-un comunicat.
„Extremismul lor violent nu are ce căuta în țara noastră, iar Departamentul de Justiție va continua să investigheze, să contracareze și să urmărească penal în mod agresiv pe cei care amenință ofițerii de poliție sau subminează statul de drept.”
Criticii au avut altă opinie.
„Nu este doar o încercare de a descuraja libertatea de exprimare”, a declarat pentru The Guardian Chip Gibbons, director de politici al grupului de advocacy Defending Rights and Dissent, „ci și un indiciu că (administrația Trump) va continua să acționeze cu extremă severitate împotriva protestelor.”
Sentințele pronunțate marți au fost neobișnuit de lungi, a declarat și Barbara McQuade, o fostă procuroare federală care a ocupat funcția de procuror al Statelor Unite pentru districtul estic al statului Michigan în timpul administrației Obama.
„De cele mai multe ori, judecătorii condamnă inculpații pentru capete de acuzare separate, cu pedepse care se execută simultan. În acest caz, se pare că judecătorul a cumulat pedepsele pentru fiecare cap de acuzare, aplicându-le consecutiv. M-aș fi așteptat la pedepse lungi, mai degrabă în intervalul de 15-25 de ani, dar nicidecum la 50-100 de ani”, a spus ea, potrivit The Guardian.
Pedeapsa aplicată protestatarilor depășește cele mai lungi pedepse cu închisoarea pronunțate pentru atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie.
Enrique Tarrio, liderul grupării Proud Boys, care a fost condamnat pentru conspirație sedicioasă, a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Stewart Rhodes, liderul grupării de extremă dreapta Oath Keepers, a fost condamnat la 18 ani de închisoare.
Legătura cazului cu lupta lui Trump împotriva „Antifa” și a persoanelor trans
Chiar dacă mulți dintre protestatari nu se cunoșteau între ei sau erau afiliați doar vag, procurorii au afirmat că atacul asupra ofițerului a fost premeditat și a făcut parte dintr-o conspirație.
De asemenea, aceștia au declarat că activiștii făceau parte dintr-o „celulă Antifa din nordul Texasului”, ceea ce a fost perceput ca parte a eforturilor administrației de a incrimina „Antifa”.
Fostul procuror federal Paul Butler, profesor la Centrul de Drept al Universității Georgetown, a explicat însă pentru PBS că „Antifa nu este o organizație formală”.
„Nu are o structură de conducere sau o listă de membri. Este mai degrabă o rețea de persoane de extremă stânga care se opun fascismului”, a spus el.
„Președintele Trump a etichetat-o drept organizație teroristă internă. Există, într-adevăr, noțiunea de organizație teroristă străină, dar legea nu prevede nicio clasificare pentru organizațiile teroriste interne”, a mai spus Bulter.
„Mai important, cinci dintre presupușii membri ai Antifa și-au recunoscut vinovăția și au susținut acuzarea. Însă, în fața instanței, aceștia au negat că ei sau vreunul dintre co-inculpați ar fi membri ai Antifa. Au afirmat că ceea ce i-a adus împreună a fost faptul că făceau parte dintr-un club de lectură, Clubului de carte Emma Goldman, unde citeau cărți scrise de autori revoluționari”, a mai spus fostul procuror.
Atacurile lui Donald Trump împotriva mișcării „Antifa” au început încă din primul său mandat și s-au intensificat de când a revenit la putere.
Luna trecută, administrația Trump a publicat „strategia sa de combatere a terorismului”, în care descria „anarhiștii și antifasciștii” drept „extremiști violenți de stânga” și echivala „ideologia pro-transgender” cu terorismul.
Această strategie s-a bazat pe Memorandumul prezidențial privind securitatea națională (NSPM-7), emis în septembrie, la scurt timp după uciderea comentatorului de extremă dreapta Charlie Kirk, pe care dreapta a atribuit-o în mod eronat protestatarilor violenți de stânga și persoanelor trans.
Cel puțin trei dintre cele nouă persoane condamnate și cinci dintre cei 22 de inculpați din cazul Prairieland sunt persoane trans; mulți au fost numiți incorect în documentele judiciare, în ciuda faptului că și-au schimbat numele în mod legal, scrie The Guardian.
Clubul de carte Emma Goldman
Infracțiunile familiei Sotos, din dosar, decurg în mare parte dintr-o „tipografie” pe care FBI-ul a remarcat-o în timpul percheziției inițiale la domiciliul lor, mai exact o imprimantă de birou standard, un tăietor de hârtie și un aparat de legat cărți.
În timpul percheziției, unul dintre copiii familiei Sotos i-a spus avocatului lui Elizabeth că poliția i-a pus o pungă pe cap și l-a dus la interogatoriu; un alt copil a fost interogat acasă.
Procuratura federală a susținut că soții Sotos au folosit tipografia pentru a produce reviste antiguvernamentale pentru un club de carte din care făceau parte ei și unii dintre ceilalți inculpați, numit după celebra anarhistă din secolul al XX-lea Emma Goldman, care acum 99 de ani a fost arestată sub acuzația de conspirație pentru organizarea de acțiuni împotriva recrutării pentru Primul Război Mondial.
În cadrul clubului de lectură, membrii grupului au citit reviste politice pe teme precum „un jurnal al feminismului materialist” și „un apel la eradicarea inteligenței artificiale de pe fața pământului” – poate nișate, dar nimic ilegal, a declarat un agent FBI în instanță.
Cu toate acestea, FBI-ul a confiscat aceste reviste, împreună cu tipografia și o colecție de poezii despre pierderea unui frate sau a unei surori din cauza cancerului.
În timpul procesului, procurorii federali au susținut că deținerea acestor reviste și a altor materiale de stânga, precum autocolante cu literele „ACAB” (un slogan care înseamnă „toți polițiștii sunt ticăloși”) sau „Chinga La Migra” (o înjurătură în spaniolă la adresa poliției de imigrare”), constituiau dovezi ale participării lor la o celulă teroristă „antifa”.
Procurorii au arătat juriului câteva dintre reviste pentru a crea un efect dramatic, scrie The Guardian.
Aceste dovezi au fost întâmpinate cu critici pe scară largă din partea specialiștilor în drept, care au afirmat că ele echivalează cu incriminarea libertății de exprimare.
Argumentele procurorilor: acuzații aveau arme, dar și reviste cu conținut de stânga
În timpul procesului, procurorii au prezentat mesaje de grup ale unora dintre inculpați, în care aceștia planificau protestul și discutau despre aducerea de arme de foc și îmbrăcarea în negru pentru a nu putea fi identificați cu ușurință.
Însă unii dintre inculpați – precum Batten, Elizabeth Soto și soțul acesteia, Ines Soto – nu au fost implicați în planificare, au sosit separat la protest și au plecat când paznicii de la sediu le-au cerut acest lucru.
Morris a rămas într-o dubiță cu care mulți dintre protestatari veniseră împreună, în care se aflau o ascunzătoare de arme și veste antiglonț, pe durata protestului.
Ulterior, ea a fugit de poliție când aceasta a sosit la fața locului. În cele din urmă, a fost arestată în urma unui control rutier în acea noapte.
Procurorii din acest caz au pus sub acuzare și au obținut condamnarea a opt dintre cei nouă inculpați pentru acordarea de sprijin material teroriștilor.
Al nouălea inculpat, Daniel Sanchez-Estrada, nu a participat la protest, dar a fost condamnat pentru ascunderea frauduloasă a unui document sau a unei înregistrări, după ce procurorii au afirmat că a mutat reviste cu conținut de stânga și alte materiale la cererea soției sale, Rueda, după ce aceasta a fost arestată.
Marți, Sanchez-Estrada a fost condamnat la 30 de ani de închisoare.
„Am muncit foarte mult în fiecare zi în această țară și cred în drepturile omului și în ajutorarea celor aflați în nevoie. Donez bani și opere de artă pentru a ajuta animalele și alte persoane. Sunt tată, soț și profesor. Dar nu sunt un terorist”, a declarat Sanchez-Estrada în fața instanței înainte de pronunțarea sentinței.
Procurorii s-au concentrat, de asemenea, în mare măsură asupra stocului de arme pe care mulți dintre inculpați îl dețineau și pe care unii l-au adus la centrul de detenție pe 4 iulie.
Este de necontestat faptul că toate armele de foc au fost achiziționate legal și că a existat o singură persoană care a tras cu arma pe 4 iulie.
Procurorii au evidențiat, de asemenea, alte probe care, potrivit lor, demonstrează că protestatarii au planificat acte de violență, inclusiv decizia lor de a comunica și de a șterge automat mesajele pe Signal, o platformă de mesagerie criptată utilizată pe scară largă de activiști, jurnaliști și alți cetățeni care se tem de supravegherea guvernamentală.
Un precedent
Criticii deciziei sunt îngrijorați nu numai de sentință, dar și de semnalul pe care aceasta îl transmite.
„Anul trecut, după asasinarea lui Charlie Kirk, președintele Trump a semnat Memorandumul prezidențial nr. 7 privind securitatea națională. Este o directivă care prevede că guvernul ar trebui să-și folosească resursele de aplicare a legii pentru a se concentra asupra organizațiilor teroriste interne”, a explicat pentru PBS fostul procuror Paul Butler.
„El a afirmat că ideologia teroristă internă ar putea include opinii anticapitaliste, persoane cu opinii extreme privind rasa, genul și imigrația, și chiar persoane care se opun a ceea ce directiva descrie drept învățături tradiționale despre căsătorie și familie”, a amintit Butler.
Temerea, a spus acesta, este că urmăririle penale bazate pe această directivă pot îngrădi libertatea de exprimare.
„Persoanele care participă la demonstrații, chiar și cele care se opun administrației, beneficiază de drepturile la libertatea de exprimare și la libertatea de întrunire garantate de Primul Amendament. Desigur, atunci când depășesc limita, așa cum au făcut acești inculpați prin acte de vandalism, aceștia trebuie aduși în fața justiției. Îngrijorarea este că, atunci când oamenii sunt etichetați drept teroriști pe baza opiniilor lor politice, acest lucru îngrădește libertatea de exprimare”, a mai spus fostul procuror.
Susținătorii lui Trump apără sentințele
În vreme ce congresmana Rashida Tlaib, o democrată din Michigan, a criticat sentinețele, spunând că sunt total nejustificate, susținătorii administrației Trump le-au apărat.
„Contraargument: prietenii ei au împușcat un polițist”, a scris pe rețelele sociale comentatorul conservator Kurt Schlichter, citat de FoxNews.
Stephen Miller, șef adjunct al de cabinetului de la Casa Albă, i-a răspuns lui Tlaib spunând că, în calitate de membră a Congresului, „a apărat teroriștii antifa care au încercat să ucidă forțele de ordine statale și federale”.
„S-a dovedit în instanță că aceștia făceau parte dintr-o celulă teroristă antifa care s-a antrenat și a planificat acte de violență folosind arme de foc”, a scris și jurnalistul Andy Ngo.
„Au folosit explozivi de mare putere pentru a-i ademeni pe agenții federali și pe polițiști, înainte de a-l împușca pe unul dintre ei în gât. În cadrul procesului au fost prezentate mărturii cheie ale a cinci membri ai celulei care au trecut de partea acuzării, detaliind modul în care s-au organizat sub ideologia antifa”, a spus acesta.
