Cum „au împins” pieţele financiare Franţa la periferia zonei euro

A doua cea mai mare economie din zona euro are în prezent cel mai mare deficit bugetar și costuri de împrumut comparabile cu ale Greciei, scrie presa elenă.

Prim-ministrul francez François Bayrou recunoaște că misiunea sa de a face ordine în finanțele publice ale țării este ca și cum ai escalada Himalaya. Însă la șapte luni de la preluarea mandatului, Bayrou rămâne încă blocat la poalele muntelui, comentează Reuters.

Primul său proiect de buget încearcă să reducă deficitul, dar este puțin probabil să ajungă prea departe. Bayrou propune un pachet de măsuri în valoare de 44 de miliarde de euro sau 1,4% din PIB. Dintre acestea, doar 21 de miliarde de euro reprezintă reduceri nete de cheltuieli – în principal prin limitarea unor majorări planificate și înghețarea unor fonduri. Alte 7 miliarde de euro vor fi economisite prin înghețarea nominală a unor cheltuieli, în timp ce restul de 16 miliarde de euro se bazează pe previziuni optimiste privind creșterea veniturilor fiscale.

Obiectivul este de a reduce deficitul bugetar la 4,6% din PIB în 2026, dar atât piețele financiare, cât și FMI prognozează că rezultatul real se va apropia de 6% – cu excepția cazului în care vor fi luate alte măsuri mai dure și mai realiste.

Pachetul Bayrou este condiţionat de două cadre principale obligatorii:

• accelerarea cheltuielilor în domeniul militar, în valoare de 8,5 miliarde de euro pentru următorii doi ani, în urma unui ordin al președintelui Emmanuel Macron;
• costul tot mai mare al serviciului datoriei: potrivit BNP, valoarea cumulată a dobânzilor va ajunge la 2,5% din PIB în 2026 și va continua să crească, urmând ca în 2029 să reprezinte 3,2%.

Captiv din punct de vedere politic

Dincolo de problema finanţelor publice, Bayrou este și captiv din punct de vedere politic, notează Reuters. Guvernul său minoritar depinde de voturile altor partide pentru a adopta bugetul. Un front care reunește stânga cu extrema dreaptă a lui Marine Le Pen – același care l-a înlăturat pe Michel Barnier anul trecut – ar putea dărâma guvernul. Însă chiar dacă decid să-l menţină în funcţie până la alegerile din 2027, vor cere diverse lucruri la schimb, slăbind și mai mult pachetul de măsuri.

Reacția piețelor financiare

Franța beneficiază în prezent de relaxarea politicii monetare în zona euro, în cadrul căreia BCE a redus ratele dobânzilor şi a limitat astfel presiunea asupra spread-urilor. Randamentul premium pentru obligațiunile pe 10 ani față de Germania este de 75 de puncte de bază, aproximativ același ca anul trecut.

Cu toate acestea, Franța se împrumută acum la un cost mai mare decât Spania și aproximativ la fel ca Grecia – care era cândva considerată „izolată” de piețe. În esență, Franța a trecut la „viteza a doua” a zonei euro, așa-numita „periferie”, după ce până acum doi ani era al doilea cel mai puternic jucător din „nucleu”.

Dacă nu se schimbă substanțial mixul de politici, țara riscă să rămână blocată acolo ani de zile, avertizează Reuters, piețele urmărind și așteptând fie un șoc fiscal, fie un nou guvern cu influența politică necesară pentru a prelua corvoada unor reforme reale.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)