Cum explică Tribunalul Ilfov „caracterul grabnic” al deciziei date într-o oră și jumătate în favoarea grupului anti-Bolojan

În motivarea hotărârii publicate vineri, Tribunalul Ilfov explică de ce a judecat în timp record solicitarea celor 16 parlamentari PNL de suspendare a deciziilor conducerii PNL de a nu vota Guvernul Veștea. Judecătorul a dat câștig de cauză celor 16 deputați și senatori, invocând o decizie a Curții Constituționale, care arată că „parlamentarii se află în slujba cetățenilor, nu a partidelor”. 

• Instanța a explicat și de ce dosarul a fost judecat în Ilfov, și nu în alt județ.

Judecarea odonanței președințiale depuse la Tribunalul Ilfov în 18 iulie de tabăra anti-Bolojan a fost judecată și soluționată în aceași zi, la doar o oră și jumătate după înregistrarea dosarului, fără a fi citat PNL. Necitarea partidului a fost semnalată într-o reacție publică de către secretarul general al PNL, Robert Sighiartău.

Dosarul s-a judecat în Ilfov pentru că o parte dintre reclamanți au domiciliu în acest județ, a explicat judecătorul în motivarea consultată de HotNews.

Cei 16 parlamentari liberali au fost cei care au cerut instanței ca judecata să se facă fără citarea părților, se arată în hotărârea publicată vineri de Tribunalul Ilfov. Cererea a fost admisă de judecător, care a indicat Codul de Procedură Civilă, ale cărui prevederi permit, în cazuri urgente, judecarea cauzei în aceeași zi, fără citarea părților. Nu a oferit nicio clarificare în legătură cu prioritatea dosarului raportat la celelalte dosare cu ordonanțe președințiale.

HotNews a scris că, până la dosarul liberalilor, de la începutul anului l Tribunalul Ilfov au mai fost înregistrate alte 41 de cereri de ordonanțe președințiale. Deși toate se încadrau la cauze urgente, potrivit Codului de procedură civilă, niciuna nu a fost soluționată în aceeași zi. Nici cererea pentru plasamentul în regim de urgență al unui minor aflat într-o situație de risc. 

Cum motivează judecătorul „caracterul grabnic”

În cazul celor 16 parlamentari PNL, Tribunalul a apreciat că este întrunită condiția urgenței pentru că ar fi afectate interesele politice ale reclamanților. 

„Votul de învestitură a unui guvern fiind preconizat în perioada imediat următoare, iar reclamanţii se află în situaţia de a alege între a vota conform propriei conştiinţe (consecinţa fiind pierderea calităţii de membri ai partidului din care fac parte) sau potrivit unei direcţii de vot impuse, pe care aceştia o apreciază ca fiind contrară Constituţiei României.

În speță, caracterul grabnic rezultă și din faptul că deciziile contestate sunt, potrivit propriilor menţiuni, obligatorii şi executorii de îndată; votul de învestitură este preconizat în perioada imediat următoare, astfel încât conduita impusă sub sancţiune urmează a fi adoptată de reclamanţi într-un interval de timp incompatibil cu durata procedurii de drept comun.

Totodată, pierderea automată a calităţii de membru de partid ar afecta imediat statutul politic al reclamanţilor, apartenenţa acestora la grupurile parlamentare ale partidului şi perspectivele lor politice”, argumentează judecătorul în motivarea publicată pe portalul național de jurisprudență.

„Deputaţii şi senatorii se află în serviciul întregului popor”

La nivelul sumar al „pipăirii fondului”, specific acestei proceduri, cele două decizii contestate par a întruni elementele unei constrângeri, mai susține judecătorul în motivare. 

Tribunalul Ilfov a dat câștig de cauză celor 16 parlamentari liberali invocând Constituția României care prevede că „în exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului”, și că  „orice mandat imperativ este nul”. 

„Mandatul parlamentar este unul reprezentativ, deputaţii şi senatorii aflându-se, în exercitarea mandatului, în serviciul întregului popor, iar nu al formaţiunii politice pe listele căreia au candidat, sensul interdicţiei mandatului imperativ fiind tocmai acela că parlamentarul nu poate fi ţinut juridic de instrucţiuni obligatorii ale unei voinţe exterioare cu privire la modul de exercitare a mandatului, inclusiv cu privire la sensul votului său”, se mai arată în motivarea Tribunalului Ilfov. 

Instanța subliniază că pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului există comisii de arbitraj organizate potrivit unei proceduri care să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie, respectiv reglementează pierderea calităţii de membru în condiţiile prevăzute de statut.

„O eventuală excludere automată din partid poate afecta reputaţia politică a reclamenților”

În plus, reține tribunalul, „o eventuală sancţionare a reclamanţilor prin excluderea automată din partidul politic din care aceştia fac parte în prezent, pentru modul în care îşi exercită votul de învestitură a Guvernului sau pentru acceptarea unor funcții guvernamentale poate afecta reputaţia politică şi perspectivele viitoare de candidatură a reclamanţilor şi poate aduce un prejudiciu profesional şi politic acestora, care ar fi imposibil de reparat în viitor”.

Instanța subliniază că pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului există comisii de arbitraj organizate potrivit unei proceduri care să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie, respectiv reglementează pierderea calităţii de membru în condiţiile prevăzute de statut.

Care au fost deciziile contestate de grupul anti-Bolojan

Tabăra anti-Bolojan a contestat la Tribunalul Ilfov cele două decizii ale Biroului Permanent Național al PNL prin care s-a decis mandatarea grupurilor parlamentare să nu susţină învestirea unui guvern propus de Adrian Veștea, iar la un eventual vot de învestitură parlamentarii PNL să nu participe la vot ori să îşi exprime opţiunea prin formula „prezent, nu votez”, cu menţiunea că nerespectarea acestei decizii de către parlamentarii PNL atrage pierderea calităţii de membru al partidului. 

Ulterior, printr-o altă decizie BPN a decis excluderea oricărui membru PNL care acceptă o nominalizare pentru funcţia de prim-ministru sau ministru fără aprobarea forurilor de conducere ale partidului.   

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Ilfov în acest caz nu este definitivă. PNL a anunțat că o va contesta. Decizia definitivă va fi dată de Curtea de Apel București, acolo unde se va judeca apelul.

Procesul pe fond, privind cele două decizii contestate de tabăra anti-Bolojan nu a început, nefiind încă stabilit un termen de judecată.