Cum funcționează mecanismul prin care structurile de forță din Rusia pot exclude din cursa prezidențială orice candidat nedorit – cazul Boris Nadejdin
Stanislav Andreychuk, copreședintele mișcării pentru apărarea drepturilor alegătorilor din Rusia, „Golos”, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro detaliile excluderii din alegerile prezidențiale rusești a candidatului anti-război Boris Nadejdin. Comisia electorală de la Moscova i-a invalidat acestuia peste 9.000 de semnături în baza expertizei unor așa-numiți „experți în scris”.
„Golos” este declarată în Rusia „agent străin”, iar unul dintre copreședinții acesteia a fost arestat într-un dosar penal în care organizația a fost catalogată „nedorită pe teritoriul Federației Ruse”.
Stanislav Andreychuk este, de asemenea, copreședinte al „Golos” și ne-a acordat un interviu, de la distanță, fără să ne precizeze dacă se află sau nu pe teritoriul Rusiei.
L-am rugat pe expertul în drepturile alegătorilor și în legislația electorală să ne descifreze mecanismul care s-a aflat în spatele excluderii candidatului anti-război din alegerile prezidențiale din Rusia ce vor avea loc între 15 și 17 martie. Este vorba despre Boris Nadejdin, în cazul căruia Comisia Electorală Centrală a invalidat peste 9.000 de semnături, pe baza unei analize făcute de „experții în scris”.
Am vrea să înțelegem mai bine motivele pentru care Boris Nadejdin nu a fost înregistrat în cursa electorală și, de fapt, ce reprezintă aceasta analiză a „experților în scris”?
Stanislav Andreychuk: Este o metodă tradițională, care este utilizată de 15-20 de ani. Cum se întâmplă în realitate? Semnăturile (n.r.- strânse pentru depunerea unei candidaturi la prezidențiale) pot fi considerate ori „nevalabile”, ori „neveridice”.
Semnăturile „nevalabile” sunt considerate în cazul în care o persoană nu are dreptul la vot ori semnăturile nu au fost colectate așa cum trebuie, adică sunt anumite greșeli formale.
Semnăturile „neveridice” sunt cele care nu ar fi fost făcute de persoana al cărui nume apare pe document (în susținerea candidatului – n.r.).
În cazul lui Nedejdin au fost anulate puțin peste 9.000 de semnături (din totalul 105 mii – n.r.). Jumătate din acestea au fost declarate „neveridice”, după analiza scrisului.
Problema în concluziile experților în scris constă în faptul că, în primul rând, nimeni nu înțelege și nu știe metodologia acestei expertize și dacă aceasta chiar există.
Această expertiză nu se publică, deci nu poate fi contestată sau să fie făcută o expertiză alternativă.
Nu ajută nici dacă sunt aduse în sala de judecată persoanele cărora le aparțin acele semnături. Judecătorii „vor adopta o atitudine critică”, nu vor lua în calcul spusele acestor oameni și vor da crezare „experților în scris”.
Astfel, nu va fi posibil ca cele 4.000 de semnături să fie validate prin contestație în instanță. Mai exact, este un mecanism care permite structurilor electorale și celor de forță, pentru că expertiza este efectuată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori FSB (Serviciul Federal de Securitate – n.r.), să-l excludă absolut aleatoriu pe orice candidat din cursă.
Celelalte semnături (n.r.- depuse de Boris Nadejdin) au fost declarate invalide, din cauza anumitor greșeli. O parte din aceste greșeli este legată de faptul că informațiile din actul de identitate al persoanei ce a semnat nu corespund celor din baze de date, de exemplu viza de reședință.
Un alt motiv care a fost invocat a vizat datele persoanelor care au strâns aceste semnături ori lista cu datele acestora, cumva, a dispărut.
Stanislav Andreychuk, screenshot via Zoom, din conversația cu corespondenta HotNews.ro
Cum se constată, totuși, că semnătura nu a fost pusă anume de persoana care s-a prezentat să semneze, mai ales că aceste persoane nici nu sunt chemate de experți ori în sala de judecată, ca să se compare scrisul, de exemplu?
Formal, acest lucru se face în felul următor: ei spun că semnăturile, de exemplu, nr. 5, nr. 15 și nr. 30 au fost efectuate de o singură persoană, ori numele, prenumele și patronimicul sunt scrise cu o mână, iar data – cu altă mână. Deși nu e clar cum compară ei litere cu cifre.
Însă argumentarea în aceste cazuri pur și simplu nu există. Mai mult, am comunicat cu reprezentanții staff-ului lui Boris Nadejdin și ei ne-au spus că lor nu le-a fost transmisă expertiza propriu-zisă, ci doar un extras cu concluzii și atât, fără a explica de ce expertul a considerat că aceste semnături au fost puse de alte persoane.
Au fost și alți candidați cărora li s-au refuzat candidaturile din același motiv?
Din cele 11 persoane care au trecut etapa de prezentare a candidaturii, trei nu au avut nevoie să strângă semnăturile, pentru că reprezintă partide politice parlamentare.
În cazul lui Vladimir Putin, el a avut mai puțin de 100 de semnături considerate nevalabile, din 300 de mii colectate.
Doi candidați, Boris Nadejdin și Serghei Malincovici, au colectat semnăturile. Alți candidați și-au retras candidaturile: au venit la Comisia Electorală Centrală, au adus niște cutii și în aceeași clipă au spus că se retrag.
Doi candidați au venit cu mai puțin de 500 de semnături, în loc de 100 de mii câte erau necesare. Astfel, au fost verificați doar Vladimir Putin, Serghei Malincovici și Boris Nadejdin. Ultimii doi nu au trecut etapa de înregistrare, din motive aproape identice.
Am văzut că în cazul lui Boris Nadejdin, contul său electoral a fost blocat imediat. Este o practică prevăzută în legislație sau o decizie specifică acestui caz?
Nu este destul de clar, în primul rând ce fel de procedură a fost aplicată: contul a fost blocat sau suspendat. Asta pentru că nu vedem niciun document oficial cu argumentarea acestei decizii, a fost doar o decizie verbalizată la ședința CEC-ului.
Ceea ce se spune la aceste ședințe însă nu întotdeauna corespunde informațiilor care ulterior apar în documentele oficiale. Trebuie să înțelegem însă că dacă candidatul a depus contestație în instanță privind refuzul înregistrării sale, el continuă să rămână candidat.
Astfel, el are dreptul să continue campania electorală și, respectiv, să cheltuie bani din acest cont. Mai mult, el trebuie să achite banii rămași celor care au lucrat în staff-ul lui electoral până acum.
Și în al treilea rând, el trebuie să întoarcă banii necheltuiți donatorilor pentru campania electorală. Contul candidatului trebuie să fie închis după depunerea raportului financiar final, care are loc după încheierea campaniei electorale.
Acum nu e clar ce se întâmplă cu contul lui Boris Nadejdin. Dacă el nu va putea să întoarcă banii cetățenilor care au donat pentru campanie, aceste resurse vor merge în bugetul Federației Ruse.
Am înțeles că alegerile prezidențiale vor dura trei zile. Ne puteți explica de ce?
Trei zile de vot au fost introduse în perioada pandemiei de COVID-19. Această decizie a fost explicată teoretic prin necesitatea ca oamenii să nu se strângă într-un număr foarte mare.
În realitate, problema constă în faptul că este foarte greu să fie controlat un astfel de proces de vot. Acest lucru și așa nu este simplu, dar în aceste condiții problema devine și mai mare: trebuie mai mulți observatori, trebuie să fie urmărit felul în care buletinele se păstrează pe timp de noapte între aceste zile de vot, etc.
Mai mult, asta crează și o presiune și mai mare asupra oamenilor care sunt împinși de șefi să voteze: ei merg la vot vineri dimineața, chiar în orele de muncă.
Astfel, ziua de vineri este foarte încărcată, în dimineața zilei de duminică vin oamenii care vor să voteze din propria inițiativă, dar sâmbătă practic nimeni nu vine la vot.
Și asta chiar dacă pandemia s-a terminat.
Să știți că la noi pandemia oficial nu s-a terminat, pentru că oficial mitingurile sunt interzise, anume din cauza restricțiilor pandemice. Adică meciuri de fotbal și diferite concerte nu sunt interzise, însă mitinguri sunt interzise, din cauza restricțiilor pandemice în vigoare.
„Oamenii care se află la putere (n.r. – în Rusia) nu au încredere în oamenii care ies la urne”
Buletinul de vot publicat de presa rusă. Deja numele lui Nadejdin nu mai există, deși candidatul a contestat decizia CEC-ului
Am văzut buletinul de vot publicat în presa rusă. Acolo sunt patru candidați. Înseamnă că doar aceste persoane rămân? Pentru că, cel mai probabil, Nadejdin, care a contestat decizia CEC-ului, nu va avea câștig de cauză.
Da, sunt doar patru. Doar dacă Nadejdin va câștiga la Curtea Supremă. Eu, în locul CEC-ului, aș proceda măcar formal și aș aștepta decizia instanței și abia după aceea aș prezenta buletinul de vot.
Cred că ei deja cunosc ceva și din acest motiv au luat o asemenea decizie. Însă da, vor fi patru candidați.
Este cel mai mic număr de candidați din 2008, adică repetarea anti-recordului din 2008, când a candidat Dmitri Medvedev.
Cum va fi posibilă monitorizarea acestor alegeri: oamenii vor fi presați să meargă la vot sau rezultatele votării vor fi falsificate?
Una nu o exclude pe cealaltă. Și presiune, și falsificare – aceste lucruri se completează „cu succes”.
Rusia este o țară mare: undeva sunt falsificări totale, undeva acestea practic nu sunt, însă oamenii sunt presați să meargă la vot. Dar da, anul acesta monitorizarea alegerilor va fi mai complicată ca niciodată.
Despre organizația dumneavoastră – cum veți reuși să efectuați monitorizarea și dacă acest lucru nu reprezintă un pericol pentru activiștii acesteia?
„Golos” se află în Rusia, o bună parte din reprezentanți regionali și activiști sunt în Rusia. O parte din oameni totuși au plecat. Copreședintele organizației, colegul meu, Grigori Melkoniaț, este închis în izolator (în dosarul în care „Golos” este considerat organizația nedorită pe teritoriul Federației Ruse – n.r.).
Organizația a fost declarată „agent străin” a zecea oară, prima dată fiind în 2013.
Oficial, monitorizarea alegerilor este legală. Sunt și alte organizații de monitorizare la nivel regional, local, noi toți colaborăm activ. Pur și simplu „Golos” este cea mai puternică și cunoscută organizația la nivel federal, având aproape 24 de ani de activitate.
Înțelegeți, nu este posibil să interzici oamenilor să se lupte pentru drepturile lor. Chiar dacă se va întâmpla ceva cu „Golos”, ne declară “extremiști” și ne vor închide, acel număr mare de activiști civici din toată țară nu va dispărea.
Noi am calculat că în 2021, în cadrul alegerilor în Duma de Stat, cu noi au colaborat 15-20 de mii de persoane din întreaga țară. Unde vor dispărea toți acești oameni? Ei vor continua să activeze sub o altă denumire.
Este greu de imaginat că la nivel internațional Rusia poate fi influențată în acest sens: este prea mare și își permite să nu asculte pe nimeni.
De ce de data aceasta atât de dur se procedează în cadrul acestor alegeri – pentru că realitatea nu prea corespunde imaginii pe care se încearcă să se prezinte la nivel oficial precum „toți susțin politica autorităților, toți sunt de acord cu toate și totul e bine și stabil”. Nu este deloc așa.
În ultimii ani, tot mai mult observăm că puterea face totul ca să îndepărteze oamenii de la luarea deciziilor la nivel de stat. Oamenii care se află la putere nu au încredere în oamenii care ies la urne.
Totul este simplu și acest conflict este în creștere.
INTERVIURILE HotNews.ro