Cum intră România în planul Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova / Obiectivele pe 10 ani includ și folosirea Bisericii Ortodoxe

​Planul secret al serviciului de securitate al Rusiei, FSB, de destabilizare a Republicii Moldova include printre obiectivele sale și „opoziția față de politica expansionistă a României” în țara vecină, potrivit CNN care a reușit să obțină întregul document. Documentul, care implică și Biserica Ortodoxă, arată că Rusia și-a stabilit obiective pentru 10 ani.

Astfel, nu numai că „Obiective strategice ale Federației Ruse în Republica Moldova”, așa cum se numește documentul, nu vizează doar folosirea și sprijinirea grupurilor pro-ruse și amenințarea cu oprirea aprovizionării cu gaze naturale, dar vrea să utilizeze în acest demers Biserica Ortodoxă.

Oprirea „politicii expansioniste a României” – obiectiv pe termen mediu

După cum știm din materialul anterior Planul pentru Republica Moldova redactat la Moscova este împărțit în 3 categorii distincte: sectoarele politice, militare și de apărare; sectorul umanitar; și sectorul comercial și economic.

Fiecare capitol prevede obiective specifice pe care autorii documentului le-ar dori atinse pe termen scurt (până în 2022), mediu (până în 2025) și lung (până în 2030).

Obiectivele pe termen mediu includ „opoziția față de politica expansionistă a României în Republica Moldova” și „opoziția față de cooperarea dintre Republica Moldova și NATO”.

Pentru ultimul an țintă documentul afirmă că ar trebui deja să existe „grupuri de influență pro-ruse stabile în rândul elitelor politice și economice” din Republica Moldova.

Strategia rusă prevede nu doar ingerința în alegerile de la Chișinău prin susținerea unor actori ca oligarhul fugar Ilan Șor sau fostul președinte Igor Dodon, ci și manipularea societății civile și a opiniei publice din Republica Moldova prin „neutralizarea tentativelor de a limita activitățile mass-media rusă și pro-rusă în Moldova” și „crearea unei rețele de ONG-uri care promovează dezvoltarea relațiilor ruso-moldovene”.

Rusia și-ar dori ca acest sistem de ONG-uri să activeze în toate domeniile vieții publice și economice, documentul stabilind drept obiectiv pentru crearea sa anul 2025.

Luna trecută, președintele rus Vladimir Putin a anulat un decret din 2012 care susține suveranitatea Republicii Moldova, declarând că mișcarea este de a „asigura interesele naționale ale Rusiei în legătură cu schimbările profunde care au loc în relațiile internaționale”.

În ultimele săptămâni, autoritățile de la Chișinău au arestat mai mulți activiști pro-ruși, precum și un presupus agent al companiei militare private Wagner care a încercat să intre în țară.

Au existat, de asemenea, mai multe proteste organizate de partidul lui Ilan Șor în capitală, Chișinău.

Joi, însă, Parlamentul de la Chișinău a votat în lectură finală proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție.

Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au încercat să blocheze proiectul și s-au îmbrâncit la tribună cu inițiatorii, parlamentarii PAS, în timp ce au strigat „Moldova” și „Anticipate”.