Cum li s-a parut Romania anului 1964 unor studenti americani care au strabatut toata Dunarea in canoe traditionale

In 1964, sapte studenti americani au strabatut intregul curs al Dunarii in canoe traditionale si au ajuns si in tara noastra, un stat exotic pentru ei, un loc ascuns dincolo de Cortina de Fier. Pe atunci exista insula Ada Kaleh, iar sturionii, morunii si nisetrii erau in numar mare. Cum li s-a parut Romania acelor studenti americani dornici de aventura si ce peripetii au avut, puteti citi in articol, iar la Muzeul National de Istorie puteti vizita o expozitie pe acest subiect.

„Strainii erau foarte rari in Romania acelor vremuri, noi am vazut cativa turisti germani. Treceam pe la satele de la Dunare si ne dadeam seama ca oamenii de acolo nu mai vazusera occidentali. A fost emotionant, toata lumea a fost fantastic de prietenoasa si fericita sa ne vada”, a spus pentru HotNews unul dintre cei sapte tineri americani ce au venit in 1964, William W. Fitzhugh, director al Centrului de Studii Arctice al Institutului Smithsonian.

„Nu stiam foarte multe despre tara, stiam ca vom vedea cultura populara, am vizitat si orase, insa viata era tipica regimului sovietic, erau foarte putine magazine in afara de cele care vindeau mancare, erau foarte putine bunuri de consum, foarte putine restaurante si locuri de distractie”, continua el.

„In orase am stat foarte putin, mai mult am fost prin sate”, spune profesorul Fitzhugh care isi aminteste de costumele populare si de cultura bogata intalnita acum jumatate de secol.

Cum a fost trecerea pe la granitele puternic militarizate ale tarilor din Cortina de Fier? Au existat ceva difiicultati in Bulgaria, dar si in Delta Dunarii din care o parte era in URSS, insa grupul tinerilor aventurieri avea harti de dinaintea razboiului si a trecut din greseala in URSS „Au fost mici probleme, insa noi eram sportivi si ne aflam in legatura cu ministerele sportului din tarile prin care am trecut, asa ca s-a rezolvat. Eram niste copii”.

Cum i s-a parut Bucurestiul atunci? „Se vedea clar stilul sovietic, cladirile de beton, prea putina arhitectura interesanta… Astazi schimbarea este remarcabila, societatea este deschisa, se intampla multe lucruri interesante, centrul vechi a fost recent renovat”.

Despre aceasta calatorie speciala se deschide pe 17 iunie o expozitie la Muzeul National de Istorie, pana pe 20 iulie. Expozitia se numeste „Romania 1964 – Studenti americani descopera un fluviu legand lumi in schimbare” si este gazduita cu sprijinul Dartmouth College (Hanover, New Hampshire, SUA) si al lui Dan Dimancescu, Consul Onorific al Romaniei la Boston.

Expozitia este una neobisnuita in peisajul muzeografiei romanesti contemporane. Ea propune publicului o vedere in oglinzi paralele a Romaniei anului 1964.

Pe de o parte, ea prezinta imaginea unei tari „necunoscute”, situata dincolo de „Cortina de Fier”, asezata de-a lungul unui mare fluviu european, inainte de varsarea lui in Marea Neagra, asa cum a fost vazuta de un grup de sapte studenti americani de la Colegiul Dartmouth (Hanover, New Hampshire, SUA), care au calatorit in canoe traditionale, de-a lungul Dunarii, de la izvoare, pana la Sfantu Gheorghe, strabatand Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria si Romania.

Expeditia, organizata sub egida revistei National Geographic, era una initiatica, de descoperire a celor doua Europe, cea Occidentala si cea Rasariteana. Pentru unul dintre participanti – Dan Dimancescu, calatoria de-a lungul Dunarii avea si rolul de a descoperi tara stramosilor sai￢

Cea de a doua viziune asupra Romaniei anului 1964 este una ￢interna￢, bazata pe documente pastrate in colectiile Muzeului National de Istorie a Romaniei, in arhive si biblioteci romanesti.

Impreuna, cele doua viziuni dau imaginea de acum o jumatate de veac a unei tari „socialiste”, aflata in plin proces de transformare si redefinire a identitatii sale, pe cale de a se distanta de URSS. Juxtapunerea celor doua viziuni recreeaza o parte a unei tari si a unei lumi care nu mai exista azi, fiind mutata definitiv in istorie.

Chiar unele detalii din geografia si fauna Romaniei de azi nu mai seamana cu cele vazute de studentii americani in 1964, stanca Babakai si insula Ada-Kaleh au disparut sub apele Barajului hidrocentralei de la Portile de Fier, iar sturionii, morunii si nisetri care apar in fotografii, sunt si ei pe cale de disparitie. Nici fostul yacht regal Luceafarul, rebotezat de autoritatile comuniste Libertatea, nu mai pluteste pe apele romanesti, fiind obiectul unei privatizari dubioase dupa anii 1990.

Anul 1964 are o semnificatie speciala in istoria contemporana a Romaniei. Desi liderii comunisti, grupati in Partidul Muncitoresc Roman, si-au pastrat necontestata pozitia de forta politica conducatoare, anul 1964 fost marcat de un inceput de schimbare a vechiului curs de aliniere neconditionata la modelul sovietic, stalinist, de dezvoltare. Confruntarea cu tendintele hegemonice ale URSS, care incepuse cu cativa ani mai devreme, a devenit publica si fatisa.

Fara a renunta la conceptul de „dictatura a proletariatului”, prin Declaratia din aprilie 1964, comunistii romani isi afirmau intentia de a urma o cale „nationala” de constructie a socialismului, respingand politica hegemonica a partidului si statului sovietic asupra miscarii comuniste internationale si a „tarilor lagarului socialist”. 1964 a coincis cu anul eliberarii detinutilor politici si a celor aflati in domicilii obligatorii si a reprezentat inceputul unei liberalizari in domeniu economic, cultural si social, al afirmarii unei viziuni independente asupra locului tarii in contextul lumii.

In incercarea de a castiga opinia publica de partea lor, conducatorii comunisti au initiat un proces de recuperare a mostenirii istorice si culturale nationale, dupa decenii de negare sau falsificare a acestora. In acelasi timp, Romania a incercat sa se apropie economic, politic si diplomatic de Occident, inclusiv fata de SUA, dupa o perioada de confruntare si izolare fata de acestea. Demersul romanesc a fost salutat si sprijinit atat de catre oficialitatile occidentale, cat si de opinia publica.

Insasi calatoria celor sapte studenti americani de la Dartmouth College in canoe, de-a lungul Dunarii romanesti a fost o consecinta directa a evolutiilor politice din Romania anului 1964, avand in vedere faptul ca malurile fluviului si Delta constituiau in epoca o „zona de granita” inchisa, cu accesul restrictionat, pana si romanilor. In aceste conditii, ar fi fost de neconceput, chiar cu cativa ani inainte de 1964, in conditiile fricii paranoice a comunistilor de spionajul occidental, ca si a incercarii de a interzice contactele directe ale cetatenilor romani cu strainii, ca un grup de straini, cu atat mai mult, cetateni americani, sa fi circulat liberi de-a lungul Dunarii.

Expozitia este deschisa la Muzeul National de Istorie a Romaniei in perioada 17 iunie ￢ 20 iulie 2014 si poate fi vizitata de miercuri pana duminica, in intervalul orar 10.00 ￢ 18.00.