În discuția cu HotNews, el spune că marii consumatori industriali care își reduc consumul și ajută sistemul energetic la nevoie ar trebui remunerați printr-un mecanism numit „Răspuns la cerere”, la care Transelectrica lucrează.
El a explicat că acest concept este implementat cu succes de ani buni în alte țări UE, dar la noi a fost întâmpinat cu reticență inițial și povestește un episod de acum doi ani: „Adică dumneavoastră ne încurajați să le spunem clienților să scadă consumul și să nu mai vindem energie?!”, i-a spus atunci șeful unui mare furnizor de energie din România.
Vintilă a vorbit și de îndemnul autorităților către prosumatori de a livra energie din baterii în rețea în orele de seară. Pentru prosumatori înseamnă să injecteze energia în rețea la un preț mic și să o cumpere înapoi de zece ori mai scump.
Un astfel de îndemn a făcut, în urmă cu două săptămâni, premierul Ilie Bolojan, care asigură și interimatul la Ministerul Energiei.
„Toţi prosumatorii care au capacităţi de stocare ajută într-o manieră importantă, cei care au baterii, pentru că pot stoca pe parcursul zilei, când avem un exces de producţie şi pot elibera, dacă îndeplinesc toate condiţiile, în reţeaua naţională, ceea ce stochează în cursul orelor de seară”, a spus Ilie Bolojan.
„În trecut auzeam la fiecare criză «stați liniștiți, avem de toate»”
HotNews: Care dintre măsurile luate până acum de autorități au efecte benefice în această criză a energiei?
Adrian Vintilă: Un plus este faptul că autoritățile vorbesc deschis, în fiecare zi, despre faptul că avem o problemă. În trecut auzeam la fiecare criză „stați liniștiți, avem de toate, nu e nicio problemă”. Ceea ce era fals, evident. Ne aducem aminte de tragedia de la Colectiv sau de inundații. Acum ni se spune clar și transparent: avem o mare problemă și trebuie să lucrăm cu toții pentru a trece cu bine această perioadă.
Văd mai multe măsuri luate de autorități cu efect pozitiv: comandamentele energetice zilnice, în care se evaluează constant situația, discuțiile cu marii consumatori de energie – am văzut companii care au anunțat voluntar reducerea consumului cu 50%, lucrările de pe Dunăre.
Dar poate cea mai importantă măsură este de fapt accelerarea punerii în funcțiune a capacităților noi de producție și stocare a energiei. Deseori am auzit dezvoltatori care se plângeau că au finalizat proiectele, dar au întârzieri în partea birocratică: autorizații, avize finale. Vedem acum că ANRE organizează două ședințe de avizare pe săptămână, iar în luna iulie au acordat licențe pentru 507 MW, aproximativ o treime din tot ce s-a pus în funcțiune de la începutul anului.
Prosumatorii să folosească sistemele de stocare exact în scopul lor principal
– Îndemnul ca prosumatorii să livreze în rețea energia stocată în baterii va aduce beneficii sau, dimpotrivă, există riscul ca o astfel de măsură să destabilizeze rețeaua?
– Aici este un aspect esențial despre care prea puțin se vorbește, prosumatorii nu sunt dispecerizabili, adică dispecerul energetic național, rețeaua – să spunem pe înțelesul oamenilor, nu îi vede în timp real. Cred că prin aceste intenții bune riscăm de fapt să facem mult mai mult rău rețelei. O injecție bruscă în rețea care să nu poată fi previzionată riscă să creeze provocări mai mari rețelei decât o predicție clară că avem nevoie de o anumită cantitate de energie din import.
Eu aș încuraja de fapt prosumatorii să își instaleze capacități de stocare și să le folosească exact în scopul lor principal – să le încarce ziua din excedentul produs de panourile de pe casă, iar seară, în vârf de consum, să nu cumpere din rețea ci să consume din baterii propria energie. Acesta este de fapt scopul real al bateriilor la prosumatori. Să scadă vârfurile de consum și să reducă costurile cu energia ale prosumatorilor.
În plus, trebuie să mai spunem un aspect esențial: ce beneficiu are un prosumator dacă descarcă energia seară în rețea? Există deja de ceva vreme un subiect lung dezbătut în rândul prosumatorilor care s-a transformat într-o nemulțumire. Anume faptul că energia injectată de prosumatori în rețea este foarte ieftină. Sunt furnizori care decontează energia prosumatorilor cu 0,10 lei/kWh, în timp ce prețul final al energie pentru ce cumpără din rețea este de 1,3 lei/kWh.
Așadar, cum poți să încurajezi un prosumator să descarce energia din baterie cu 0,10 lei/kWh, iar dimineață când are nevoie de energie să o cumpere din rețea de 10 ori mai scump? Este un non-sens.
Cât consumă marile industrii
– Care sunt cei mai mari consumatori industriali de energie din România?
– Marile industrii, precum industria cimentului, automotive, industria metalurgică și siderurgică.
– Ce ar însemna oprirea companiilor din aceste industrii pentru a elibera energia necesară consumului casnic?
– Aproximativ 45% din consumul de energie al României este consumul înregistrat de industrie, restul fiind împărțit între populație, instituții și comerț. Însă trebuie să fim realiști și să gândim într-un mod normal, nu extremist. Nici nu poți și nici nu este sănătos din niciun punct de vedere să oprești total industria.
Da, situațiile punctuale de stres pot fi gestionate prin reduceri punctuale de consum sau prin redistribuirea consumului acolo unde se poate din punct de vedere tehnic.
Compensații pentru consumatorii mari care devin mai eficienți
– Ce ar trebui să facă autoritățile pentru a compensa consumatorii industriali care iau astfel de măsuri?
– Sunt multiple modele de compensare a consumatorilor care reduc consumul și ajută astfel sistemul energetic. Adică ei răspund la o nevoie a statului.
Există deja concepte implementate cu succes în alte țări, mă refer aici la mecanismul de „Răspuns la cerere – demand response”.
Dacă fabrica înlocuiește echipamentele și, ca urmare a creșterii eficienței energetice, consumul permanent scade de la 50 MW la 45 MW, avem o măsură de DSM (managementul consumului de energie – n.r.), mai precis de eficiență energetică.
Să luăm un exemplu: dacă o fabrică consumă în mod normal 50 MW, dar într-o seară sistemul energetic are deficit, iar fabrica primește un semnal și își reduce temporar consumul la 40 MW pentru două ore, după care revine la nivelul normal, avem Demand Response. În acest caz, cei 10 MW de flexibilitate pot constitui un serviciu pentru sistem și pot fi remunerați.
Îmi aduc aminte de vara anului 2024, când și atunci am avut o situație excepțională pe piața de energie, înregistrând producție redusă și consum crescut, exact din aceleași motive (seceta, caniculă, producție eoliană scăzută). Ne amintim că atunci am înregistrat cele mai mari prețuri pe piața de echilibrare, cu un MWh care a ajuns să coste și 68.000 lei.
Am organizat o întâlnire cu principalii furnizori de energie electrică cărora le-am propus atunci spre analiză exact acest mecanism – demand response. Beneficiul principal al furnizorilor era că nu mai erau nevoiți să cumpere energie din PZU (Piața pentru Ziua Următoare – n.r.) cu 4.000 – 5.000 lei/MWh sau din piața de echilibrare unde să plătească acel preț de 68.000 lei/MWh.
Am primit un răspuns halucinant din partea unui CEO, încerc să reproduc: „Adică dumneavoastră ne încurajați să le spunem clienților să scadă consumul și să nu mai vindem energie?!”. Asta era înțelegerea în urmă cu doi ani de zile despre un concept care astăzi devine o normalitate, dar care se implementa cu succes în alte țări din UE încă de atunci.
Acum, după doi ani de zile, au apărut deja agregatorii, iar Transelectrica este pe ultima sută de metri cu lansarea platformei pentru implementarea acestui mecanism.
– Ce cantitate de energie se poate economisi dacă populația ia măsuri de reducere a consumului?
– Din datele INS, aproximativ 20% din consumul național este înregistrat de gospodării, de populație. Gândiți-vă că avem aproximativ 9 milioane de locuri de consum de energie electrică în țară. Există estimări că peste 90% din gospodăriile din România au mașini de spălat rufe, iar 44% dintre gospodăriile din România aveau aparate de aer condiționat în 2025.
Dacă fiecare gospodărie ar reduce consumul într-o oră de vârf, să zicem între orele 20 și 21, cu doar 100 Wh, reducerea totală de consum ar fi de aproape 900 MWh. Asta înseamnă 12% din consumul înregistrat la acea ora în țară.
Și dacă ne gândim că o mașină de spălat consumă 1.000 Wh pe un ciclu sau un bec clasic, incandescent, consumă într-o ora 100 Wh, ne dăm seama că o reducere se poate face în orice gospodărie.
Orice watt economisit înseamnă o economie de bani la factură de energie electrică, deci implicit la bugetul familiei, și ajută și la creșterea rezilienței sistemului energetic național în această perioadă.
„Eficientă energetică înseamnă să păstrăm confortul în locuință, dar cu costuri mai mici”
– Care sunt aparatele din casă care consumă cea mai mare cantitate de energie și la care putem renunța? De exemplu nu putem scoate frigiderul din priză. Dar ce putem face în schimb?
– Aparatele electronice și electrocasnicele sunt prezente în casele a 99% dintre români, aparatele cel mai frecvent întâlnite fiind frigiderele, televizoarele, mașinile de spălat rufe, aspiratoarele, aragazurile și fiarele de călcat.
Bineînțeles, nu putem scoate frigiderul din priză pentru a economisi energie. Nu asta înseamnă de fapt eficientă energetică. Eficientă energetică înseamnă să păstrăm confortul în locuință, înregistrând în același timp costuri mai mici cu energia.
Așadar, încercând să programăm ciclurile de spălare a rufelor în weekend sau în mijlocul zilei, atunci când beneficiem de energie în exces, deci energie mai ieftină, să oprim becurile atunci când ieșim din încăpere, să stingem televizorul atunci când nu ne uităm la el, toate acestea sunt măsuri la îndemână oricui, pe care le putem aplică fără să ne creeze disconfort și să fim astfel eficienți.
„Orice grad setat în minus la aer condiționat crește consumul de energie electrică cu 6%”
În plus, o altă măsură utilă recomandată chiar și de medici este folosirea aparatului de aer condiționat la o temperatura optimă de 24 grade Celsius atunci când afară temperatura exterioară este de peste 30 grade Celsius. Nu este nici eficient din punct de vedere energetic, nici sănătos pentru organism să setam aparatul de aer condiționat pe o temperatura de 17 grade Celsius, așa cum deseori văd.
Asta va crește considerabil consumul de energie electrică, iar confortul termic nu este nici pe departe mai mare decât la o temperatura de 24 grade. Orice grad setat în minus la aparatul de aer condiționat față de această temperatura crește consumul de energie electrică cu 6%.
– De unde se mai poate economisi energie la nivel național?
– Cu siguranță din eficiența energetică a clădirilor publice. Cele mai multe sunt clădiri vechi, cu o infrastructură termică precară și instalații de climatizare vechi și ineficiente.
Dacă toate clădirile publice din România ar fi izolate, cu acoperișuri, tâmplării și ferestre la standarde de calitate recomandate de specialiști, cu siguranță s-ar înregistra economii de energie în acest segment. În plus, am economisi și bani publici. Trebuie lucrat și la mentalitatea oamenilor, în același timp. Cred că mulți am intrat într-o instituție publică și am văzut aparatul de aer condiționat pornit și geamul deschis.
