Cum putem ajunge la 90 de ani sănătoși. Ce spune un medic Regina Maria despre deficitul de vitamina D și Omega 3 în România și cei 5 piloni ai longevității
Vitamina D, clasificată mai nou drept hormon, este implicată și în procese asociate longevității, contribuind la menținerea sănătății și la reducerea riscului pentru anumite afecțiuni, inclusiv unele grave, subliniază dr. Alex Agapescu, medic specialist în Medicină internă în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Alături de vitamina D, alte minerale și acizi grași sunt de asemenea importanți în menținerea pe termen lung a sănătății. Însă rețeta unei vieți lungi și sănătoase nu începe cu suplimentele alimentare.
Sănătate, vitalitate, longevitate. Pentru toate acestea, o componentă-cheie este vitamina D, un nutrient esențial cu un rol vital în multe funcții ale organismului. „În studenție, am învățat că vitamina D are rol în structura oaselor, că ajută la creșterea lor și la prevenirea rahitismului. Lucrurile s-au schimbat, între timp. Se pare că acesta este doar vârful aisbergului și că vitamina D are extrem de multe funcții, nu doar pe parte osoasă”, subliniază dr. Alex Agapescu, medic specialist în Medicină internă (foto).
S-a constatat, mai spune medicul, că vitamina D are structura unui hormon: „Hormonul, la modul general vorbind, acționează asupra altui țesut. Adică, este produs, sintetizat de un organ și acționează la distanță, schimbând structura și funcția acelui organ. Și se pare că vitamina D poate să modifice anumite funcții ale organelor, iar acest aspect are implicații asupra longevității”, explică dr. Agapescu.
Vitamina D, scut împotriva cancerului și bolilor cardiovasculare
Tot mai multe studii realizate în ultima vreme tind să demonstreze că vitamina D nu doar că prelungește viața, dar are și capacitatea de a preveni anumite boli foarte grave, cum sunt, de exemplu, cancerul și afecțiunile autoimune. Totodată, sunt multe studii pe prevenția bolilor cardiovasculare care arată că vitamina D este implicată în prevenirea infarctului, a accidentului vascular-cerebral, precum și în reducerea colesterolului crescut.
„Deși există mai multe tipuri de vitamina D – unele aduse în organism prin consumul de plante, de produse animale sau sintetizată de piele prin acțiunea razelor solare – toate ajung în cele din urmă în rinichi unde se combină sub forma vitaminei D activă – numită calcitriol. Iar această vitamină D activă are această acțiune de care aminteam mai înainte, adică de prelungire a vieții, de prevenție a bolilor, inclusiv prin stimularea imunității locale în fața infecțiilor”, explică medicul specialist.
Într-un top al vitaminelor importante pentru longevitate și prevenție, vitamina D este, fără doar și poate, prima, subliniază dr. Agapescu: „Dacă ar fi să clasificăm în funcție de importanță, de studiile efectuate și de tot ce se întâmplă în ultima vreme, vitamina D este de departe pe locul întâi, din punctul meu de vedere. Se fac acum într-adevăr foarte multe studii pe alte substanțe antioxidante – de exemplu, pe acid alfa lipoic, resveratrol, NMN nicotinamida mononucleotidă (coenzimă cu rol în moartea celulară, îmbătrânire, neuroinflamație – n.red.) – cum spuneam, sunt foarte multe proteine și molecule care se studiază, dar cercetările legate de vitamina D au cunoscut un avânt extraordinar”, subliniază dr. Alex Agapescu.
Testare măcar o dată pe an
Dacă avem sau nu un nivel suficient de vitamina D în corp nu putem afla decât dacă ne testăm. „Eu recomand pacienților mei să se testeze măcar o dată pe an. Preferabil înainte de începerea sezonului de iarnă, pentru că atunci scade foarte mult nivelul de vitamina D, din cauza condițiilor climatice, indiferent de meseria pe care o avem. După testare ar fi bine să ne sfătuim cu un profesionist din sănătate pentru a vedea care este forma de substituție care ni se potrivește. Pentru că acum există tot felul de scheme de suplimentare, de la pastile, capsule efervescente, pudră și până la geluri și uleiuri”, precizează specialistul.
Tinerii, mai atenți la sănătate decât generațiile trecute
Paradoxal sau nu, cei mai preocupați de menținerea unei stări bune de sănătate sunt tinerii. „Ei par mai interesați de partea aceasta de profilaxie, de cum să îmbătrânească frumos și bine. Pentru că e important ca la medic să nu ajungi atunci când este prea târziu. Există și o categorie de pacienți, de vârste 60 plus, care vin la testare, dar aceștia, din păcate, au probleme de sănătate corelate cu deficitul de vitamina D. Și atunci, ajung să se testeze”, adaugă dr. Agapescu.
Acesta admite că preocuparea tinerilor pentru sănătatea proprie este cumva corelată cu nivelul socio-economic mai crescut: „Pentru că atunci când te lupți ca să trăiești, să-ți găsești un loc de muncă, să ai ce mânca, nu prea te gândești cum să trăiești bine. Sau sănătos. Dar da, predominant sunt interesați tinerii. Ei sunt mult mai atenți la IA, la tot felul de informații pe pagini de social media, care promovează educația pentru sănătate. De multe ori, pe aceste pagini e vorba despre marketing, dar asta este altă discuție. Din punctul meu de vedere, tinerii, adică acele categorii de vârstă sub 40 de ani cel puțin, sunt cei interesați să trăiască bine și sănătos”, mai spune medicul specialist.
De multe ori, recunoaște dr. Agapescu, a fost luat prin surprindere de informațiile foarte bune pe care le aveau tinerii, obținute de pe site-uri sau articole foarte bine documentate: „Alteori, am văzut și tragedii, urmarea unor informații de pe TikTok, cu diete ciudate sau suplimente. Deci, poate fi și extrem de periculos și eu, personal, nu m-aș juca cu așa ceva. Dar, ca medic, nu poți să ai control asupra acestor lucruri”.
„La noi este deficit mare de Omega 3”
Implicații asupra longevității au și acizii grași Omega 3. „Se pare că, la noi în țară, este un deficit destul de mare de Omega 3, acești acizi grași care se găsesc predominant în pește oceanic. Sunt destul de mulți pacienți cărora le recomand să suplimenteze și pe această parte, cu atât mai mult cu cât unii au și diferite boli cardiovasculare. Dacă au nivelul de colesterol destul de crescut, Omega 3 ajută la scădere. Deci, în mod clar, pe lângă vitamina D, acizii grași Omega 3 sunt destul de importanți. De multe ori, aceste suplimente se și comercializează împreună”, adaugă dr. Agapescu.
Foarte multe studii legate de Omega 3 au arătat că deficitul de acizi grași care se găsesc de regulă în pește oceanic, dar și în semințele de in și de chia – duce, în timp, la creșterea nivelului de colesterol și a plăcii de aterom, menționează medicul: „Adică, a acelui tip de grăsime care înfundă vasele de sânge și, pe termen lung, duce la accidente vasculare-cerebrale, la infarct de miocard și de alte probleme cardiovasculare foarte grave. Nu știm exact 100% cum acționează la nivel celular. Este un mecanism complicat la nivel de ADN. Se pare însă că un consum constant de 1-3 grame de acizi grași Omega 3 în fiecare zi, pe termen lung, duce la creșterea nivelului de colesterol bun – HDL – cum îl numim noi. Acest tip de colesterol este cel care oferă protecție în formarea plăcilor de aterom. Studiile care s-au realizat au mai arătat că Omega 3, ca și vitamina D, are efect antioxidant și antiinflamator. Adică are capacitatea de a scădea inflamația existentă în tot corpul”, explică specialistul.
Iar nivelul de inflamație din corp este corelat cu îmbătrânirea accelerată, cu dezvoltarea de cancere și boli cardiovasculare, de boli neurodegenerative precum Alzheimer sau Parkinson. „Eu le recomand pacienților din start să suplimenteze Omega 3 pentru că e limpede că avem un deficit. Pentru că, cine mănâncă pește oceanic o dată la două zile? Foarte puțină lume. Dar și aici, medicul corelează recomandarea cu scorurile pe care le calculează în funcție de nivelul de colesterol, de statusul de fumător, de vârstă, de antecedentele familiale”, subliniază medicul.
Magneziul, mineralul de care avem nevoie când suntem stresați
Magneziul, la rândul lui, completează lista mineralelor cu efect asupra îmbătrânirii sănătoase. „Deficitul de magneziu apare din cauza calității slabe a hranei pe care o consumăm, din cauza nivelului de stres foarte ridicat, dar și a altor factori. Iar nivelul optim de magneziu este important pentru că acest mineral este implicat în funcționarea multor sisteme și organe, mai ales a inimii și a vaselor de sânge”, mai spune medicul specialist.
Potrivit specialistului, este indicat să luăm magneziu atunci când suntem stresați, obosiți, când trecem prin perioade mai grele la muncă, când avem probleme personale mai dificile: „Iarăși, recomand să se discute cu medicul, pentru a lua acel tip de preparat care ni se potrivește”.
Cei 5 piloni ai longevității și de ce somnul e superputerea noastră
Dar, rețeta unei vieți lungi și sănătoase nu începe defel cu suplimentele alimentare, atrage atenția dr. Agapescu: „Eu sunt puțin mai atipic aș zice. Când mă întreabă lumea ce ajută pentru sănătate, imunitate, longevitate, eu nu încep neapărat cu ce să luăm. Ci cum să trăim ca să ajungem acolo. Adică, să mâncăm sănătos, să facem activitate fizică, să ieșim foarte mult în natură, să ne conectăm cu oamenii. Și, mai ales, să dormim bine. Pentru că, dacă nu ai un somn odihnitor, poți să iei toate suplimentele din lume că nu ajută cu absolut nimic. Citeam undeva că somnul este superputerea noastră și este foarte adevărat. În timpul somnului, tot corpul se regenerează. Din punctul meu de vedere, somnul e esențial”, consideră medicul.
După care urmează activitatea fizică. După care alimentația – ce mănânci, cât mănânci – hidratarea. „Pe locul al patrulea vin relațiile sociale care sunt extrem de importante pentru longevitate. Să fii cât de cât împăcat cu tine, cu cei din jur, să ai un grup de suport, să ai înțelegere la locul de muncă. Contactul uman nu-l putem înlocui cu alte lucruri. Și abia apoi, pe locul al cincilea, punem suplimentele. Eu cel puțin. Deci, în primul rând, sunt lucrurile acestea, hidratarea, alimentația, multe lucruri pe care de multe ori le neglijăm și căutăm o pilulă care să ne ajute. O moleculă, o injecție, o perfuzie și gata, ne-am vindecat, trăim bine, sănătos! Dar nu e așa, din păcate, este o constelație de factori”, conchide medicul specialist în Medicină internă.
Articol susținut de Regina Maria