Cum se aglomerează inutil urgența spitalelor: Omul care a ajuns la UPU de 64 de ori în două luni și a cerut analize despre care a citit pe Google

​În afară de urgenţele care sunt specifice unor perioade din an, precum cele legate de viroze sau gripă, sunt şi alte cazuri de pacienţi care ajung frecvent în Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor, declară, într-un interviu acordat News.ro, dr. Hadrian Borcea, şeful UPU-SMURD Bihor. Medicul precizează că toţi pacienţii sunt ajutaţi la urgenţă, indiferent de problema pe care o au, însă o parte dintre aceștia ar trebui să înțeleagă că soluţia pentru problema lor este la medicul specialist din ambulator, de exemplu, sau dintr-un centru de permanenţă, și nu în urgența unui spital.

„Aflux mare într-adevăr există, în general acest aflux mare apare în perioade critice din timpul anului când există un număr mare de infecţii respiratorii, primăvara, toamna, cum e acum gripa, sau în cursul verii avem un număr mare de accidente rutiere. Există aceste influenţe sezoniere asupra numărului prezentărilor în urgenţă”, explică medicul Hadrian Borcea.

El spune însă că, pe lângă aceste cazuri, „mai există încă un factor, cel al sistemului sanitar global, în România. Pacienţii aceştia care vin deseori în urgenţă nu-şi găsesc soluţia pentru problemele pe care le au în altă parte. Vă dau un exemplu, pacienţii cu probleme oncologice care acuză la anumite momente durere generată de tumorile pe care le au sau de procesele neoplazice pe care le au. Nu au unde să meargă pentru tratamentul durerii şi atunci vin în urgenţă. Evident, îi ajutăm, dar tratamentul pe care îl oferim noi are o eficienţă de 5, 6 ore după care ei se întorc pentru că reapare durerea. Şi este un proces continuu care nu rezolvă nici problema lor pe un termen mai lung şi evident aglomerează şi urgenţele.”

Din acest motiv, ar fi nevoie de „crearea unor mecanisme în sistemul sanitar care să compenseze aceste lipsuri, să creeze un sistem în care pacienţii pot merge în ambulatoriile de specialitate sau în alt context, centrele de permanenţă, la tratamente, nu este vorba de asistenţa medicală de urgenţă aici, vorbim despre modalităţi de a rezolva punctual problemele acestor pacienţi”, spune dr. Hadrian Borcea.

Hadrian Borcea dă exemplul unui tânăr din Oradea care „a revenit în UPU din noiembrie de 64 de ori”: „Pentru că ştie că după consumul de cocaină riscul să dezvolte infarct miocardic este mare. Şi atunci revine ca să verifice dacă nu cumva a făcut infarct miocardic. E electrocardiograma care este suverană, îi facem pentru că nu vrem să păţească ca în fabula cu Petrică şi Lupul, îi spunem că nu are infarct dar el este nemulţumit pentru că nu îi facem acele analize suplimentare pe care el ar vrea să i le facem şi pe care le identifică pe Google, crede că acelea îl exonerează de infarctul miocardic.”

„Nu aş putea să spun că nu ar trebui să ajungă în urgenţă, noi suntem ca un fel de triaj al sistemului sanitar acum, vin la noi şi noi trebuie să le spunem care e soluţia, dar aici ar trebui să existe un compromis, odată pacienţii să înţeleagă, că e mai bine să meargă la diabetolog, la neurochirurg, decât să revină de 100 de ori în UPU, să înţeleagă că asta e soluţia pentru el, şi nu să genereze agresivitate sau supărare, pe de o parte. Pe partea sistemului trebuie să existe mecanismul care să îi preia pe aceşti pacienţi”, este concluzia medicului Hadrian Borcea.

Proporţia pacienţilor ale căror probleme pot fi rezolvate în altă parte decât la Urgenţă este de 10-15%

Proporţia pacienţilor ale căror probleme pot fi rezolvate în altă parte decât la Urgenţă este de 10-15%, afirmă dr. Mihai Grecu, şeful UPU SMURD Timiş.

Sistemul de sănătate trebuie să pună la dispoziţia pacienţilor alternative pentru a-şi putea rezolva problemele, spune medicul, însă este şi o chestiune de educaţie medicală a pacientului. Dr. Grecu spune că, deşi există centre de permanenţă în judeţul Timiş, nu simte că presiunea de pe UPU a fost luată de acestea: „Dacă discutăm în cifre absolute, da, sunt foarte mulţi, relativ la numărul de prezentări părerea mea este că cei care pot fi rezolvaţi în altă parte reprezintă în jur de 10-15%, discutăm practic de pacienţii care sunt de cod alb, de cod albastru. Ca să vă dau exemple de lucruri care ar putea fi rezolvate în altă parte, sunt traumatismele minore de extremităţi, eu ştiu, s-a lovit la colţul patului cu degetul mic, este adevărat, e extrem de dureros, dar nici foarte multe lucruri suplimentare nu poţi să-i faci atunci pentru traumatismul lui. Sunt lucruri care beneficiază de o rezolvare la fel de bună şi a doua zi dimineaţa dacă se duce la medicul de familie sau în ambulator.”

”Supraaglomerarea unităţilor de primiri urgenţe, eu întotdeauna am spus că reprezintă un simptom, nu o boală. Problema este că la momentul respectiv oamenii nu au structura unde să se ducă, trebuie să le oferi o alternativă în care ei să aibe şi încredere că vor putea fi rezolvaţi”, mai spune medicul.

Timişoara şi judeţul Timiş sunt recunoscute pentru faptul că au un număr mare de centre de permanenţă, dar, spune medicul, „nu am simţit că înfiinţarea acestor centre ar fi scăzut cumva numărul de prezentări în structurile de primiri urgenţe. Eu nu cred că lucrurile se pot schimba peste noapte ci că este un efort de durată. Oamenii trebuie să ştie că au alternative, ei trebuie să poată alege ceea ce consideră că este potrivit pentru ei şi aici intervine partea de educaţie medicală”.

“Sunt şi situaţii hazlii care pot stârni zâmbete, de la traumatisme uşoare, că şi-a dat cu uşa peste mână sau că s-a învineţit de la un traumatism uşor şi a citit pe internet că apariţia de vânătăi poate să fie semn de leucemie, de exemplu. Dar din păcate sunt şi lucruri dramatice, de la drama bătrânilor singuri care vin la UPU şi mai socializează, mai vorbesc, cum era pe vremuri la coadă la carne, lapte şi pâine, până la mizerii umane aş putea să le spun în care copiii nu mai dau medicamentele din tratamentul cronic celor bătrâni şi în felul ăsta îi decompensează voit ca să îi interneze în spital”, a explicat dr. Mihai Grecu pentru News.ro.

Foto: Dreamstime.com.