Cumpănașul dintre generații: cum a reușit să convingă sute de mii de elevi pe TikTok că e de partea lor și nu o parte din problemă
Alexandru Cumpănașu este suspectat că ar folosi platforma TikTok pentru a corupe minori. Deocamdată nu știm dacă faptele se confirmă sau nu, dar cu toate acestea succesul lui Cumpănașu pe o rețea socială preferată de adolescenți merită analizat. Pentru a nu mai fi luați prin surprindere data viitoare.
Unii s-au apucat să calculeze câți bani ar câștiga Alexandru Cumpănașu cu publicul de pe TikTok. Alții plâng acum de mila copiilor. Până să ajungem însă la cele două momente ar trebui mai întâi explicat cum un astfel de personaj are un așa mare succes în mediul online. Și ca să fac un arc peste timp, în urmă cu aproape un an analizam succesul pe internet a Danei Budeanu, o altfel de”cumpănașă” printre membrii middle class-ului românesc cu sau fără educație.
Dana Budeanu a trecut, acum e doar o amintire îndepărtată. Atenția e pe Cumpănașu care se autointitulează “prof online” și mai târăște prin nițel nămol ceea ce mai rămăsese nemurdărit din școala românească.
Înainte de-a avansa în cvasi-analiza persoanei digitale „profu.online” e necesară o precizare: procurorii au deschis dosar penal in rem (pentru fapte) pentru infracțiunile de incitare la ură sau discriminare, în cazul lui Alexandru Cumpănașu. Dacă lucrurile evoluează, și probele încep deja să apară și în spațiul public, vorbim de încă un dosar.
El a fost pus sub acuzare de DNA, în 2019, pentru furnizare de date false într-un proiect cu fonduri europene derulat de SNSPA. Vorbim și de subiectul acesta, dar mai important e valul pe care Cumpănașu îl călărește fix acum.
Cum de are atât de mult succes pe TikTok
Dacă te uiți pe cifre absolute, da, Cumpănașu are succes pe TikTok. Pe 6 ianuarie, avea așa: circa 516 mii de abonați și peste 21,3 milioane de aprecieri. Clipurile au de la câteva sute de vizionări la câteva zeci de mii.
Doar că TikTok nu funcționează chiar ca Facebook sau YouTube. Nici măcar când vine vorba de bani. România, deocamdată, nu e în lista țărilor în care să poată fi monetizat conținutul decât prin parteneriate terțe cu branduri. Așa ceva nu pare să aibă la acest moment.
Înainte de perioada asta, Cumpănașu se lăuda (și încă o mai face) cu clipurile de pe Facebook că aveau audiență mare. Între cele trei platforme menționate, cel mai tare “fură” la vizualizări TikTok. Facebook a făcut-o angro în urmă cu câțiva ani și acum contorizează ceva mai precis, susține compania, dar tot ia în calcul doar primele secunde ca să marchezi vizualizarea.
În fine, toate acestea sunt relevante pentru altceva: clipurile de TikTok sunt mai scurte, iar oamenii în general le găsesc random sau urmăresc un canal și le apare. Poți caracteriza platforma ca o gaură neagră pentru atenție, că te duce dintr-un video în altul fără să-ți dai seama și ajungi să pierzi ore în șir acolo.
Nu că n-ar avea ceva priză la public Cumpănașu, dar acele cifre nu trebuie luate chiar, așa, 100% bune și perfecte. Ba din contră. Ce pune pe canalul său e însă mai grav și de aici a pornit inflamarea în spațiul public.
Textul utilizatorului alexivan_07 rezumă activitatea lui Cumpănașu: “macar dumneavoastra ne ascultati problemele legate de scoala/profesori, daca incercam sa spunem ceva ce nu ne convine, suntem luati de«nesimtiti»”
Ce vezi în imaginea de mai sus e cheia succesului lui Cumpănașu. Și-a luat numele “profu online” și-a început să dea în profesori, în școală și, la o adică, în părinți. Sau, altfel spus, a luat partea elevilor și asta îl face plăcut în rândul lor. Nu de către toți, dar de către o minoritate (e important să spunem și asta). Ceilalți fie se uită ca să aibă de ce să râdă, fie ca să aibă ce să discute cu ceilalți.
Mai e însă un adevăr. Cumpănașu e un adult de 40 de ani. E atât de adult, încât ar putea avea un copil la facultate. În ochii elevilor ar putea fi considerat deja bătrân. Dar, uite, cât de cool e că vine pe TikTok și explică ce e, de fapt, viața și ce-i cu regulile din școală. Bine, el nu face asta, dar nici elevii nu știu mai bine, că profesorii din realitatea lor școlară sunt, de multe ori, nepăsători, iar părinții sunt, în cele mai numeroase cazuri, habarniști când vine vorba de a fi responsabili, de-a înțelege internetul sau a înțelege nevoile unui adolescent.
Nu e vorba aici dacă Alexandru Cumpănașu crede în ce spune și nici nu contează. El are un discurs pe care îl promovează foarte agresiv de când cu cazul Caracal. Ba chiar și în videourile lui de pe TikTok am mai văzut oameni care îl întrebau de Alexandra.
Cu tot respectul pentru cei dispăruți sau decedați, însă el a folosit-o pe nepoata sa ca o pârghie să se propulseze. A visat chiar la președinție și e într-un vis continuu în care luptă cu interlopii.
El a luat o rețetă, pe care o poți identifica la orice guru de mai mare sau mai mic succes, a urcat-o pe internet într-o platformă care are trecere mare la tineri și acum, iată, el însuși se poate lăuda cu succesul.
Și dacă tot suntem aici mai trebuie amintit ceva: jumătatea de milion de următori nu sunt doar elevi. Sigur, majoritar pot fi, dar nu sunt toți. Și zic asta ca să nu presupună cineva că peste 500 de mii de minori sunt niște drone atrase de contul profului online ca albina de floare.
Ce vezi la utilizatoarea din dreapta e cam esența TikTok: conținut reșapat și făcut al tău. Ce vezi la utilizatorul din stânga e un bărbat de 40 de ani care dă atenție puștoaicelor din motive, deocamdată, doar de el știute.
În aceeași cheie a rețetei, Cumpănașu a mai făcut ceva: a râs împreună cu următorii lui. TikTok pune la dispoziție opțiunea de “duet”, ca să faci un video comun cu altcineva. Vezi un exemplu mai jos. Cineva a pus capul lui Cumpănașu pe-un corp de desene animate și-a distribuit creația. El a luat-o, a lăudat-o, a dat-o mai departe și a arătat publicului său că ține la glume.
Chiar și când vorbim de pericolul pentru elevi aceștia sunt trecuți pe locul doi
Ce vedem în aceste zile e o fierbere în societate cum că Alexandru Cumpănașu corupe minore și pompează prostii în mințile inocente ale elevilor. Este posibil ca ambele acuzații să fie adevărate, vom vedea în timp. Pe de altă parte, s-ar putea spune și că-i convine situația, pentru că toată atenția e acum pe el.
Pandemia, trecerea timpului după cazul Caracal și eșecul de la prezidențiale l-au băgat într-un con de umbră. Dar, iată, 2021 și deja e în majoritatea publicațiilor. Și ar trebui să fie, ca să ținem minte semnele pentru când va apărea un fenomen similar.
Cumpănașu e acum detestat de două categorii mari și late: profesorii, pentru că dă în ei și îi folosește ca sac de box ca să atragă simpatia elevilor, și părinții, pentru că au o parte imensă de vină în ceea ce înseamnă educația unui viitor membru al societății. Atât profesorii, cât și părinții, în majoritatea lor, au eșuat de la an la an să construiască o generație mai bună.
Ciprian Mihali, profesor la Universitatea “Babeș Bolyai”, a spus că „profu online” nu face decât să-și construiască o imagine pe spatele problemelor din sistem. “Cumpănașu exploatează cu un cinism absolut toate găurile din șvaițerul educației românești”, a afirmat Mihali pentru Scoala9. Și, da, nu contestă nimeni această evidență.
Dar nu e vina lui Cumpănașu că există găurile, ci e vina celor implicați că ele n-au fost reparate.
Am dat un scroll aproape infinit ca să ajung la capătul contului său de TikTok și tot ce-am reușit a fost să ajung abia în noiembrie 2020. Pompează conținut de parcă n-ar mai exista ziua de mâine și constant preia întrebări sau probleme ale elevilor ca să le discute. Nu-i ajută cu nimic, în realitate, dar ei se simt ascultați și, de ce nu? chiar înțeleși.
Ce remarcă acum Mihali și alți profesori ca el e că sistemul, așa cum e, habar n-are ce să facă în fața criticilor și a celor care-i exploatează vulnerabilitățile. De partea cealaltă sunt părinții.
În funcție de bula în care te învârți crezi că ai în jur numai părinți cu capetele pe umeri. Cel mai probabil nu-i așa, iar mulți sunt niște oameni care, la un moment dat, au făcut copii și au crezut că societatea va face cumva ca fiii și fiicele lor să nu eșueze la școală, în relații, la muncă, în viață. Doar că mulți minori eșuează, de-aia vorbim de etape în educația lor.
Cei mirați de succesul lui Cumpănașu, prin înșelătorie și scamatorie, sunt fix aceiași (sau au aceleași trăsături) care au făcut din Dana Budeanu o vedetă, din Vulpița la fel, dar și din televiziunea lui Dan Diaconescu una luată în serios.
Ne surprinde un pic realitatea acum, că elevii sunt naivi, că profesorii abuzează (de puterea catalogului) sau că sunt neputincioși și că părinții nu prea știu cum să-i ghideze pe copii în viață. Aici intervine altă problemă a subiectului: salvați copiii.
E o teză pe care o vezi constant în entertainment și în orice discurs despre viitor. Am văzut-o cel mai recent în documentarul The Social Dilemma. Ori de câte ori cineva nu știe ce să mai facă aruncă în dezbatere teza asta: trebuie să salvăm copiii, trebuie să le menținem inocența, trebuie să le luăm din mână instrumentele pe care nu am știut să le explicăm ca să le folosească mai bine. Altfel ajung să primească lecții de vaccin de la Cumpănașu, că probabil pe subiectul ăsta nu se exprimase.
Răspunde lui @andreioprea48 insta: alexcumpanasu‼#alexcumpanasu #foryoupageph #profuonline #scoalaonline #fy #fyp #foryou #foryoupage #schoollife
Sigur, școala românească are enorm de multe găuri, dar existența lor nu înseamnă că nu poți începe de undeva. O primă nevoie, la prima mână, ar fi să înțeleagă elevii cum se întâmplă racolarea online și de ce adulții care te fac să crezi că te înțeleg ar putea avea alte scopuri.
Ce putem face, realist, de aici înainte?
Pe 6 ianuarie, World Vision România a transmis un comunicat de presă care ar trebui să fie asurzitor ca un mesaj RO-Alert:
“Pandemia şi şcoala exclusiv în online au dus la o izolare a elevilor, care nu au mai comunicat la fel de mult cu profesorii, colegii şi, din păcate, deşi au locuit în aceeaşi casă, nici cu părinţii. Pe fondul acestui sentiment de singurătate resimţit de copii, aceştia sunt mult mai vulnerabili la pericolele şi modele negative din mediul online”, transmite fundația.
Ce ziceam mai sus cu transformarea profesorilor în ținte e explicat aici: “[…] instigarea copiilor la atacuri împotriva profesorilor […] este simptomul unei crize de autoritate atât în familie, cât şi în şcoală, unde corpul profesoral joacă un rol esenţial”.
World Vision România mai are o mențiune, ceva mai importantă decât cele de până acum. Potrivit studiului “Bunăstarea copilului din mediul rural”, derulat în 2020, aproape o cincime din copiii de la ţară nu se simt susţinuţi niciodată de toată familia, 8% dintre copii cred că familia nu este niciodată alături de ei când au nevoie de ajutor, iar 23% dintre ei susţin că un membru al familiei petrece timp cu ei doar uneori sau niciodată.
În fine, încrederea copiilor în părinţi a scăzut cu 14% în 2020, ajungând la 79%. Suntem în punctul acesta. Cumpănașu adună sute de mii de ochi pe TikTok, iar generația viitoare e ignorată încă de acum.
Ligia Moise, psiholog clinician, consideră că situația de acum ar trebui privită într-o cheie cât mai productivă. “Dacă vorbim despre Cumpănașu, nu facem altceva decât să-l ajutăm să-și atingă scopul acela de a atinge notorietatea. Așa că mai bine vorbim despre adolescenții care, în deriva inerentă vârstei pe care o traversează, au găsit un reper prost, un indicator spre un drum greșit.
Aș spune că putem, cu ghilimelele de rigoare, să-i «mulțumim» lui Cumpănașu că ne-a arătat acest gol. El există, acum trebuie umplut altfel”, detaliază aceasta.
“E momentul în care să ne dăm seama că acei copii nu discută autentic cu nimeni, nu-i întreabă nimeni cum se simt, nu le-a povestit nimeni ce înseamnă să aibă o relație sau să-și înceapă viața sexuală, cu toate măsurile corespunzătoare”.
“Acesta e semnalul de alarmă că trebuie să facem ceva pentru copiii aceștia. Eu am o vorbă: dup-aia degeaba plângem. Să facem acum, când ne-a arătat care e golul și să gândim inclusiv, iar asta înseamnă cu toate părțile implicate: profesorii, părinții, bunicii, frații mai mari”.
Psihologul mai spune că ce vedem acum e o problemă a întregii societăți. Astfel, dacă adolescenții ar fi fost în echilibru, dacă ar fi avut o înțelegere mai bună a societății, și să nu simtă regulile drept constrângeri, ar fi fost pe-o traiectorie mai bună. Și oameni ca Alexandru Cumpănașu, indiferent cât de des ar fi apărut, ar fi vorbit, pur și simplu, în gol.
“În relația cu un adolescent, părinții trebuie să creeze punți cu el, să îl facă să se simtă iubit, susținut și, mai ales, înțeles. Dacă au înțeles că azi lucrurile au stat așa, trebuie să caute ce să facă de maine ca lucrurile să stea altfel. Bun, există această masă: jumătate de milion de elevi care îl urmăresc. Dacă tot știm că există, ce contează de acum e cum putem acționa ca să-i ajutăm pe adolescenții respectivi”, adaugă Ligia Moise.
În acest sens ea a dat exemplu Ora de Psiho, un proiect pornit de psihoterapeutul Alexandru Bușilă prin care vrea să-i ajute pe elevi să înțeleagă mai bine lumea din jurul lor.
“În general, adolescenții au impresia că nu sunt auziți. În momentul în care cineva le acordă atenție li se pare wow, li se pare că, în sfârșit, îi înțelege și pe ei cineva. Dar, ca părinte, în momentul în care copilul ajunge la statutul de adolescent poți discuta altfel cu el. Îl scoți în parc, îl scoți la un suc, discuți.
Sunt, într-adevăr, părinți care au pierdut contactul, dar nu înseamnă că nu poate fi găsit. Există specialiști, cărți, site-uri care îi pot îndruma. Dar trebuie să înceapă de undeva. De aceea pot spune că acum vedem, ca societate, acest gol. Ce facem de aici înainte e mai important”, conchide aceasta.
Acuzațiile ceva mai serioase decât scamatoriile de pe TikTok
Cumpănașu își face un cult. Sau cel puțin seamănă cu unul. Poate fi un cult construit în jurul ideilor, dezbaterilor, sau poate fi unul al exploatării.
În emisiunea Subiectiv de la Antena 3, pe 5 ianuarie, Cumpănașu a fost confruntat cu o fată care îl acuză că, în 2018, când ea era în clasa a 11-a, a încercat s-o convingă să facă sex cu el sau măcar cu soția lui și el să se uite. Drept dovadă ea oferă câteva screenshoturi din conversația de pe WhatsApp.
O altă înregistrare, publicată de Libertatea, prezintă o discuție a lui Cumpănașu cu altă minoră căreia îi spune că o iubește și că-i sufletul lui. Discuția asta ar fi din urmă cu un an, fata având 14 ani.
Mama fetei susține că ea știe situația și că cei care insinuează că e vreo relație, de fapt, se înșeală. “A vrut să deconspire niște persoane care nu erau de încredere”, a spus mama fetei.
Teoria ar fi că în grupul de WhatsApp erau persoane care, de fapt, căutau informații despre ancheta cazului Alexandrei. La fel ca în cazul înregistrării de la Antena 3, și în cazul celei de la Libertatea Cumpănașu susține că nu își mai amintește când a fost făcută înregistrarea.
Pe 2 ianuarie, pe pagina de Facebook „Împreună Împotriva Traficului de Persoane” a fost publicat un screenshot dintr-o conversație de WhatsApp în care Cumpănașu ar fi făcut schimb de poze cu o minoră. În postare e acuzat că a dat poze nud cu el minorele. Faptele încă n-au fost confirmate, dar dată fiind influența de pe TikTok ar trebui cel puțin avute în vedere.
RISE Project notează și că Poliția Capitalei cercetează acum ce a îngropat Secția 16 din sectorul 4 în urmă cu trei săptămâni, pe motiv că “aspectele nu fac obiectul niciunei fapte de natură penală”. Polițiștii din Berceni au fost sesizați de Larisa Butnariu, o activistă împotriva traficului de persoane, cu privire la agresiunile online ale lui Alexandru Cumpănașu.
În fine, la lista asta se adaugă și ceva ce pare corupere: o discuție între el și-o minoră care îl întreabă dacă el se dă cu Titan Gel ca să-și crească penisul. Cumpănașu se laudă că-i înzestrat de la natură.
Chiar dacă TikTok e o rețea pe care conținutul pare că dispare repede, o parte din acesta e conservat de alții ca să nu uităm:
Independent de ce conținut le vinde elevilor pe TikTok, celelalte deprinderi ale lui Cumpănașu seamănă cu ceea ce în lumea exploatatorilor sexuali se numește grooming. E tehnica prin care minori și nu numai sunt corupți pentru diverse activități sexuale. Acesta e, de fapt, subiectul serios și ar trebui cercetat cu la fel de multă seriozitate și de autorități. Că în cazul îmbunătățirii relației între părinți – profesori – elevi nu am mari speranțe.
INTERVIURILE HotNews.ro