Curtea Constitutionala – un instrument la indemana PSD

Atunci cand PSD nu-si poate impune punctul de vedere in parlament sau cand are nevoie de sprijin pentru initiativele sale, fostul partid de guvernamant apeleaza la institutiile independente din sistemul judiciar. Inainte de alegeri, acest partid a avut grija sa acapareze aceste institutii prin plasarea in locuri-cheie a oamenilor sai.

Astfel, la Consiliul Superior al Magistraturii, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si la Curtea Constitutionala exista forte de presiune formate din fideli ai PSD, care la o adica sunt gata sa raspunda comenzilor, fie din fidelitate sau recunostinta, fie din cauza unor fire subterane care-i fac vulnerabili in fata liderilor fostei puteri.

Dupa esecul motiunii de cenzura, care ar fi putut duce la caderea guvernului, PSD a adresat o sesizare Curtii Constitutionale privind incalcarea articolului 114 din Constitutie, care prevede faptul ca raspunderea guvernamentala este angajata pentru un act normativ, si nu pentru un pachet de legi.

O sesizare similara a fost insa respinsa in 2003 si ar putea constitui un precedent pentru judecatorii Curtii.

PSD incearca sa se foloseasca de Curtea Constitutionala pentru a-si salva motiunea. Este pentru a treia oara cand principalul partid de opozitie faulteaza parlamentul cu ajutorul Curtii Constitutionale, organismul care potrivit legii „asigura controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor parlamentului si a ordonantelor guvernului”.

PSD se poate folosi de aceasta institutie fiindca a avut grija, in perioada in care avea parghiile puterii, sa-si numeasca oameni de incredere la Curtea Constitutionala. Sapte din cei noua judecatori au fost demnitari, membri sau clienti ai PSD:

Acsinte Gaspar a fost numit exact acum un an de fostul presedinte Ion Iliescu pe vremea cand era ministru delegat pentru relatia cu parlamentul. Mandatul sau se va incheia abia in 2013.

Ion Predescu, parlamentar FSN inca din 1990, a fost trimis la Curtea Constitutionala de catre grupul parlamentar al PSD anul trecut, o data cu Aspazia Cojocaru, colega de catedra cu Adrian Nastase la Universitatea „Dimitrie Cantemir”.

Petru Ninosu, parlamentar din 1990 pe listele FSN, devenit ministru al justitiei in perioada 1992-1994, in 1994 s-a intors in legislativ, iar in 2000 a plecat la Cotroceni, consilier al lui Ion Iliescu care l-a si trimis la Curtea Constitutionala. Mandatul sau expira in 2009.

Serban Viorel Stanoiu a devenit judecator la Curtea Constitutionala tot prin bunavointa fostului presedinte Ion Iliescu, in 2001, in vreme ce sotia sa era ministru al justitiei. Fotoliul sau este garantat pana in 2010.

Nicolae Cochinescu a ajuns la Curtea Constitutionala in 2001, dupa o experienta impresionanta de procuror genereral, la dispozitia lui Ion Iliescu inainte de 1996, in perioada in care fostul presedinte a cerut declansarea recursurilor in anulare pentru casele nationalizate care fusesera recuperate in justitie de proprietarii de drept.

Ion Vida, presedintele Curtii Constitutionale, a fost numit judecator in 2001 din partea parlamentului cu sustinerea grupului majoritar al PSD, a fost profesor de drept inainte de 1989 la Universitatea „Stefan Gheorghiu”, care pregatea cadrele de partid si de stat in perioada regimului ceausist.

Cei sapte judecatori ai Curtii Constitutionale numiti de fosta putere si-au aratat deja fidelitatea fata de PSD dupa ce acest partid a trecut in opozitie, prima data in februarie anul acesta, cand, la cererea lui Adrian Nastase, Curtea a emis o decizie potrivit careia articolul 25 din Regulamentul Camerei, privitoare la procedurile de revocare a presedintelui acesteia, nu concorda cu normele

constitutionale. Articolul respectiv stipuleaza ca operatiunile de debarcare din scaun a sefului deputatilor pot demara atat la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cat si la initiativa unei treimi din numarul total al deputatilor, insa numai in conditiile in care sunt de culori politice diferite.

Cu alte cuvinte, Curtea Constitutionala avertiza Alianta PNL-PD ca nu-l poate clinti pe Nastase din fruntea Camerei Deputatilor.

A doua oara, Curtea a decis acum o luna si jumatate ca Parchetul National Anticoruptie nu poate sa-i ancheteze pe parlamentari, urmand ca aceasta sarcina sa fie preluata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Decizia din mai a Curtii Constitutionale abroga astfel un articol de lege care permitea procurorilor anticoruptie sa-i cerceteze pe parlamentari, in conditiile in care Constitutia prevede ca senatorii si deputatii pot fi urmariti penal si trimisi in judecata numai de catre Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In acest fel, parlamentarii PSD vizati de PNA au primit din partea Curtii un time out.

Saptamana urmatoare, Curtea urmeaza sa stabileasca in ce masura pachetul de legi cu care guvernul si-a asumat raspunderea este sau nu constitutional. De data aceasta, misiunea judecatorilor numiti de PSD la Curtea Constitutionala este mai grea, cu atat mai mult cu cat seful misiunii UE la Bucuresti a declarat deja ca o eventuala respingere a acestui pachet legislativ ar fi un semnal antieuropean.

Dupa ce motiunea a fost respinsa

PSD – cu jalba-n protap la Curtea Constitutionala

Nemultumiti ca motiunea lor nu a avut succes in parlament, pesedistii au recurs la mult-trambitatul plan B, atacul la Curtea Constitutionala, unde spera ca cei sapte judecatori de sorginte social-democrata, din totalul de noua, sa le aranjeze in asa fel ploile, incat sa iasa invingatori. Numai ca exista un precedent, de care PSD n-a vrut sa tina cont.

In urma cu un an, Curtea s-a pronuntat asupra unei spete similare, privind asumarea raspunderii guvernului pentru un pachet cuprins, culmea, tot din 17 legi, astfel ca demersul guvernului Tariceanu capata, potrivit procedurii, autoritate de lucru judecat.

Pesedistii se fac insa ca ploua si merg mai departe, adresand o sesizare Curtii, initiativa pe care spera sa o urmeze si peremistii.

Senatorul Antonie Iorgovan a explicat ca sesizarea, purtand semnatura a 101 deputati si 39 senatori PSD, se intemeiaza pe faptul ca guvernul incalca flagrant principiile legii fundamentale prin angajarea raspunderii nu pe un singur proiect de lege, potrivit prevederilor art. 114 din Constitutie, ci pe un intreg pachet.

„Se creeaza premisele denaturarii ratiunii de a fi a parlamentului si se instituie posibilitatea de eludare tocmai a forului care are mandat constitutional de a legifera.

Regimul politic este unul parlamentar, nu guvernamental”, a comentat Iorgovan, care a atacat atat prevederile din legile reformei in justitie, cele prin care se prevede retroactivitatea in privinta duratei mandatului unor magistrati, cat si cele din legile proprietatii, care se refera la revocarea titlurilor de proprietate de catre organele administrative.

La sesizarea PSD, Curtea Constitutionala va da un raspuns pana pe 29 iunie.