Curtea de Apel Brașov a oprit vânătoarea de ciocârlie, după ce Guvernul aprobase împușcarea a jumătate de milion de astfel de păsări

Curtea de Apel Brașov a decis oprirea vânătorii la ciocârlia de câmp și la alte trei specii de pasăre în sezonul 2019-2020, după ce Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor a atacat un ordin de ministru care permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în acest sezon de vânătoare (2019-2020). Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept.

”Prin Hotărârea nr. 105/2019, pronunțată pe 24.10.2019, în dosarul cu nr. 502/64/2019, Curtea de Apel Brașov a admis acțiunea introdusă de Asociația Alianța pentru Combaterea Abuzurilor și a suspendat executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 673/2019”, arată un comunicat al Societății Ornitologice din România.

Potrivit Societății, prin acest ordin fuseseră stabilite cotele de recoltă (vânătoare) la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare.

Ciocârlia de câmp este, subliniază SOR, o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, și a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996.

”Deși România nu are tradiția vânătorii de păsări cântătoare, totuși o permite. La noi vin vânătorii italieni care plătesc să ucidă ciocârliile din România, dar și pe cele care migrează, exemplare care sunt ocrotite în țările unde cuibăresc. Problema noastră este că acest tip de vânătoare este, de fapt, braconaj de specii protejate sub umbrela ciocârliei, dar și o formă de bișniță – vindem către străini ceva ce nu e al nostru, specii protejate în țările de unde migrează prin România”, a spus Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare la SOR.

În 2006, ca urmare a unei campanii SOR, specia redevine protejată, dar numai pentru un an. În 2015, în urma unei alte campanii a SOR și a organizațiilor din Coaliția Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătățite.

An de an, Poliția Română prinde grupuri mai mari sau mai mici de turiști italieni care braconează specii protejate și susțin că vânează ciocârlie. Pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate care părăsesc România, iar în ultimii ani astfel de transporturi au fost interceptate în Slovenia și Croația, adaugă SOR.

„Întrucât Hotărârea Curții de Apel Brașov este executorie de la momentul pronunțării (iar potrivit art. 14, alin. (7) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării), efectul imediat al acestei Hotărâri este stoparea de îndată a vânătorii la cele patru specii de păsări migratoare. Acest lucru înseamnă că, de la momentul pronunțării Hotărârii nr. 105/2019 a Curții de Apel Brașov, adică de la momentul 24 octombrie 2019, niciun vânător nu mai are dreptul să împuște, să recolteze, să transporte, să utilizeze sau să valorifice vreo pasăre aparținând speciilor: ciocârlie de câmp, sturzul viilor, rață cu capul negru sau rață sunătoare. Toate aceste activități devin acțiuni de braconaj”, a declarat Codruț Feher, vicepreședintele Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 5 zile de la comunicarea motivării, însă declararea recursului nu este suspensivă de executare, adică nu întrerupe executarea Hotărârii nr. 105/2019.