Curtea Supremă din Polonia validează rezultatul alegerilor prezidențiale, în pofida zecilor de mii de contestații
Curtea Supremă din Polonia a anunțat marți că a validat rezultatul alegerilor prezidențiale din 1 iunie, câștigate de candidatul naționalist împotriva primarului pro-european al Varșoviei, în pofida numeroaselor contestații, relatează AFP.
Potrivit Comisiei Electorale poloneze, Karol Nawrocki, un istoric susținut de partidul naționalist Lege și Justiție (PiS), a obținut 50,89% din voturi în turul doi al scrutinului prezidențial desfășurat pe 1 iunie, în timp ce contracandidatul său Rafal Trzaskowski, susținut de coaliția pro-UE aflată la putere, a obținut cu 369.000 de voturi mai puțin, în această țară cu 38 de milioane de locuitori.
Curtea Supremă „a decis validitatea alegerii lui Karol Tadeusz Nawrocki în funcția de președinte al Republicii Polone”, a anunțat judecătorul Krzysztof Wiak la finalul ședinței de marți a secției din cadrul Curții desemnate să se pronunțe asupra validității alegerilor.
Curtea a respins numeroasele plângeri referitoare la desfășurarea scrutinului și a ignorat totodată îndoielile privind legitimitatea acestei secții însărcinate cu examinarea cazului.
„Toate circumstanțele indică în mod clar că Karol Tadeusz Nawrocki a obținut mai multe voturi decât Rafal Kazimierz Trzaskowski în al doilea tur de scrutin”, a declarat judecătorul de la Camera pentru recursuri extraordinare și afaceri publice a Curții Supreme.
Proceduri „de fațadă”
În pledoaria sa, ministrul justiției, care este și procuror general, a cerut – fără succes – excluderea tuturor judecătorilor din această cameră, înființată de fostul guvern naționalist și a cărei legitimitate a fost pusă sub semnul întrebării de justiția europeană, de o bună parte a clasei politice, de magistrați și experți.
Ministrul Adam Bodnar a criticat de asemenea faptul că procurorii nu au avut acces la cele aproximativ 56.000 de plângeri depuse, apreciind că acestea ar fi putut fi examinate în cadrul unor proceduri „de fațadă”. El a declarat că nu are „convingerea că toate plângerile au fost analizate” în mod real, acuzând judecătorii de „lipsă de transparență”.
Dar judecătorii camerei nu au împărtășit aceste îngrijorări.
Toate îndoielile privind procesul electoral și validarea acestuia au fost catalogate de partidul PiS drept încercări de a „fura alegerile”.
Conform Constituției, Curtea Supremă trebuie să își dea acordul înainte ca cel ales să depună jurământul în fața celor două camere ale Parlamentului, într-o ceremonie programată pentru 6 august.
INTERVIURILE HotNews.ro