Sari direct la conținut

Dacă aș cădea dintr-un avion, aș mai trăi când voi ajunge la sol? O singură persoană a putut spune: „Da!”

HotNews.ro
Vesna, stewardesă la JAT, Foto: Guinness World Records
Vesna, stewardesă la JAT, Foto: Guinness World Records

Un avion de pasageri zboară la o altitudine de 10.000 m cu 830 km/h. Pe lângă faptul că ușile sunt încuiate automat, diferența de presiune este de cinci tone pe metru pătrat, așa că s-ar deschide spre interiorul cabinei ca și cum s-ar opune un elefant care stă pe ele.

Așa că doar dacă s-ar fi întâmplat ceva foarte rău, ca o explozie sau o avarie structurală gravă, ai putea cădea dintr-un avion. Presupunând că ai supraviețuit, te vei găsi instantaneu într-un aer cu presiune de un sfert față de nivelul mării și la o temperatură de -48 de grade Celsius.

US Federal Aviation Authority indică „un timp de conștiență utilă” de 30 de secunde, în care mai poți reacționa rațional înainte ca lipsa oxigenului să-și facă efectul. După aceea vei fi dezorientat și amețit, iar în curând vei leșina. Dar nu te vei asfixia.

Viteza de cădere va fi de 200km/h, așa că fiecare minut te va aduce cu 3.300 m mai aproape de sol. În total vor fi, deci, trei minute de înfruntat condițiile atmosferice, care se îmbunătățesc pe măsură ce cazi. Iar când vor fi optime, va trebui să-ți faci griji mult mai mari.

A existat o supraviețuire miraculoasă

O singură persoană a supraviețuit căderii dintr-un avion de la acea altitudine: Vesna Vulović, însoțitoare de zbor în cursa JAT 367 a companiei aeriene iugoslave din 1972, care a explodat într-un atentat terorist cu bombă.

Pe ruta dintre Stockholm și Belgrad, avionul a explodat în trei bucăți desupra Cehoslovaciei și nimeni de la bord nu a supraviețuit – cu excepția Vesnei, care rămâne după 50 de ani în Guinness Book ca record de supraviețuire după o cădere fără parașută de la o asemenea altitudine.

Vulović nici n-ar fi trebuit să fie în avion, pentru că nu ea era programată. Dar compania a făcut o confuzie cu o persoană cu același prenume, așa că tânăra de 23 de ani s-a îmbarcat cu echipajul secundar la Copenhaga, la prima escală a cursei.

La 4:01 pm, la 46 de minute de la decolare, explozia unei bombe dintr-o valiză din compartimentul de bagaje a rupt în trei aeronava McDonnell Douglas DC9.

Miraculoasa supraviețuire a Vesnei a fost pusă pe seama faptului că a fost blocată de un cărucior pentru alimente în coada avionului și n-a fost aruncată în afară. Această bucată de fuselaj a căzut într-o zonă des împădurită, pe zăpadă mare și la un unghi favorabil.

Vesna a fost găsită țipând în epavă de un localnic, fost medic militar în război, care i-a administrat corect și primul ajutor. Dar a suferit multiple răni majore și și-a petrecut zilele următoare în comă: fracturi la craniu, ambele picioare, trei vertebre, pelvis și mai multe coaste. Uluitor, a fost capabilă să meargă după 10 luni, chiar dacă a rămas cu un șchiopătat permanent. A spus că nu și-a amintit nimic despre explozie și nici din prima lună după aceea.

Vulović a devenit un simbol național și a fost decorată de președintele Iosip Broz Tito. La ceremonia Guinness Book World of Fame din 1985, Paul McCartney i-a înmânat medalia și certificatul pentru supraviețuire după căderea fără parașută de la cea mai mare înălțime.

Cine a provocat catastrofa

În aceeași zi cu tragedia JAT 367, o bombă din trenul dintre Viena și Zagreb a rănit grav șase oameni.

A doua zi, ziarul suedez „Kvällposten” a informat că a primit un telefon de la un pretins naționalist croat, care și-a asumat catastrofa JAT 367. Deși nu s-au făcut arestări, autoritățile iugoslave au suspectat că grupul ultranaționalist croat „Ustașii” s-ar fi aflat în spatele atentatelor.

În total, 128 de atacuri teroriste au fost efectuate de naționaliștii croați împotriva Iugoslaviei între 1962 și 1982.

După ce și-a revenit, Vesna Vulović a continuat să facă muncă de birou pentru JAT, până a fost concediată la începutul anilor 1990 pentru că a participat la proteste anti-guvernamentale și împotriva lui Slobodan Milosevic.

„Sunt ca o pisică, am nouă vieți”, a spus ea pentru The New York Times. „Dar dacă vor avea câștig de cauză forțele naționaliste din această țară, inima mea va exploda”.

După ce a decedat în 2016 la 66 de ani, Vesna Vulović va fi mereu amintită ca eroină anti-naționalistă.

Surse: Science Focus, Guiness World Records.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro