Daca e de rău, nu apare în presă!

Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de mai jos. Două luări de poziție a doua asociații nu au avut efect în presă și de aceea mă simt obligat să le mediatizez. (cu copy-paste)

Prima este reprezentată de un comunicat de presă a Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES care „își exprimă îngrijorarea față de gravitatea situației economice și sociale în care se află în prezent România. (…) ASPES consideră că România se afla deja într-un proces de decădere și destructurare a economiei care dacă nu va fi imediat oprit prin măsuri și politici economice eficiente și curajoase va plasa pe termen lung România în categoria țărilor slab dezvoltate ale Europei, la periferia pieței și complexului economic integrat al Uniunii Europene.

Acest proces de decădere și destructurare economică este generat de efectele dezastruoase ale crizei energetice manifestată prin creșterea exponențială a costurilor energiei și absența unor politici pe termen scurt, mediu și lung de punere in valoare a potențialului energetic al României.

Economia românească caracterizată printr-o structură insuficient modernizată, aparținând în mare parte stadiului manufacturier al revoluției industriale, are încă aspecte de energointensivitate ceea ce face ca ponderea costurilor energetice să fie mare în structura totală a costurilor de producție, ceea ce o face necompetitivă.

Această situație explică reducerea producției sau chiar încetarea acesteia la un număr importat de unități industriale printre care se remarcă unități de cea mai mare importanță ale industriei românești cum sunt Azomureș și Alro Slatina. Anunțuri privind reducerea sau încetarea activității datorită incapacității suportării costurilor energiei au fost recent făcute și la nivelul industrie de panificație, a medicamentelor, a procesării produselor de carne și lactate. Doar la nivelul perioadei noiembrie-decembrie 2021, peste 20 de mii de IMM-uri și-au încetat activitatea datorită costurilor energetice.

Consecințele în plan social sunt extrem de periculoase prin creșterea bruscă și necontrolată a șomajului ca și în planul echilibrării macro-structurale deoarece scăderea capacității de competitivitate a economiei va reduce puternic atributele de export, accentuând dezechilibrul balanței comerciale. Reducerea sau încetarea activității pe segmente importante ale industriei va afecta negativ capacitatea de colectare a veniturilor bugetare ceea ce va pune sub semnul întrebării posibilitatea respectării promisiunilor coaliției de guvernare relativ la protejarea categoriilor defavorizate prin creșterea veniturilor acestora ca și a programelor de investiții.

Este clar că efectul creșterii atât de mari și abrupte a costurilor energetice nu poate fi suportat de actuala structură a economiei ceea ce face necesară conceperea și aplicarea imediată de către guvern a unei scheme de măsuri și politici economice care să salveze economia de la un evident proces de decădere și destructurare.

În acest sens, ASPES cere guvernului:

La nivelul Ministerului Energiei să se constituie de urgență o celulă de criză care să elaboreze împreună cu cei mai importanți specialiști în domeniu măsuri de corijare a greșelilor făcute în așa zisa liberalizare a pieței energiei, în sensul asigurării unor condiții rezonabile de competiție și raționalitate la nivelul producătorilor indiferent dacă reprezintă capital străin sau capital majoritar românesc. Scopul central al acestei celule de criză este acela al găsirii de măsuri ca la încetarea perioadei de plafonare și compensare, facturile să nu înregistreze o explozie a prețurilor.
Printr-un efort diplomatic și de negociere, guvernul trebuie să ceară Uniunii Europene autorizarea aplicării unor subvenții unităților industriale care , în mod clar și obiectiv, nu-și mai pot continua activitatea din cauza costurilor energetice.
Pentru a diminua costurile IMM-urilor, dar și ale gospodăriilor populației cu factura energetică, să se treacă urgent la elaborarea unui program de susținere financiară de către stat a realizării instalațiilor fotovoltaice, creatoare de energie electrică mai ieftină.
Se impune și o negociere a termenelor de tranziție de la cărbune la energia verde în sensul posibilității utilizării în continuare a cărbunelui în producția de electricitate pentru sporirea ofertei interne și eliminarea importurilor de electricitate.
În acest context apreciem că trebuie stopat procesul de dezafectare a Termocentralei energetice Mintia și realizarea unei modernizări prin înlocuirea combustibilului cărbune cu gazul natural.

Totodată trebuie finalizată investiția hidroenergetică pe Jiu, ambele obiective energetice – Mintia și amenajarea hidro de pe Jiu prin producția lor vor contribui la reducerea importului de energie electrică.

– Accelerarea procesului de extragere a gazului din Marea Neagră și finalizarea aspectelor juridice ale Legii Offshore.”

A doua poziție este reprezentată de o scurtă analiză a Asociatei Energie Inteligentă care spune:

„Sistemul energetic, probabil unul dintre primele 3 sisteme ca și importanță al unei țări, a fost în ultimii ani ciuca batăilor:

Societățile energetice au fost ”cash cow-ul” (vaca de muls) pentru toate nevoile României. Oride câte ori era nevoie de bani în România, asupra energiei sau îndreptat suplimentarea dividendelor, taxelor etc., știut fiind faptul că este sistemul care are o constanță în fluxul de bani. Practică care a omorât investițiile în energie, deoarece ceea ce s-a construit în ultimii 20 de ani față de istoricul predenților 20 de ani sau față de necesitățile curente a fost neglijabil.

Citeste continuarea pe contributors.ro

Daca e de rău, nu apare în presă!

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”